Are si egalitatea de gen jargonul ei."Decision-making" inseamna accesul femeilor la luarea deciziilor.Adica, ce ar trebui sa facem noi si, mai ales barbatii, pentru ca un pic mai mult de jumatate din populatia lumii sa aiba un rol in luarea deciziilor care ne guverneaza viata.
Pe mine ma intereseaza accesul la luarea deciziilor politice,care, la urma urmei, le decid pe toate celelalte.In toate statisticile Romania dinainte, dar si dupa momentul 1 01 2007 ,apare in coada listei in ceea ce priveste participarea in politica a femeilor, la nivel local si national.Cu mai putin de 10% femei in parlament, cu un numar nesemnificativ de femei primari sau consilieri locali,suntem o tara in care, aparent, femeile nu sunt interesate de politica.
Legislatia romaneasca e cam zero in acest domeniu.Exista un singur text in legea privind alegerile locale, care sanctioneaza depunerea de liste "unisex"de candidaturi.Si acest text a fost invocat de un partid in 2008 impotriva unei liste a partidului adversar intr-un judet transilvan, si, care credeti ca a fost raspunsul acestuia din urma?" Nu am gasit colege doritoare sa se implice in lupta electorala".(!!!! ).Bine ca s-au gasit totusi, barbati curajosi!
Cei care mai stiu cate ceva despre mine , vor intreba acum:dar tu ce ai pazit? Ai fost presedinta comisiei pentru egalitate de sanse din Camera Deputatilor.
Just.Am fost si am crezut cu tarie si naivitate ca pot sa fac "ceva", si am incercat:
-am depus propuneri legislative continand tot felul de "idei nastrusnice":liste "zipper"-alternanta femei-barbati pe listele electorale, cote,locuri rezervate;
-m-am bagat cu sila in comisia electorala care a decis noul sistem de vot uninominal si am depus un amendament privind o reprezentare paritara a candidatilor in colegii( desi, conform Comisiei de la Venetia, votul uninominal exclude orice posibilitate de promovare a femeilor si duce la reducearea numarului de parlamentare).
Dar toate astea nu au servit la nimic.Chiar daca din 1993 Romania este membra a Consiliului Europei, din 2007 a UE, chiar daca aceste organizatii europene respecta principiul egalitatii de sanse in politica si au luat chiar masuri de sanctionare a unor state membre ce ignorau acest principiu..
Nu m-am suparat:mi-am facut datoria, comisiile pentru egalitate exista si pot duce lupta mai departe.Dar m-a intristat totusi, opozitia publica a unor femei:in comisia electorala pomenita si in mai multe luari de pozitie in diferite actiuni, femei aflate in "decison-making" mi-au spus ca ele sunt impotriva acestor mijloace de discriminare pozitiva a femeilor,care sugereaza slabiciune si incercare de a te strecura pe usa din dos a politicii.Femeile de calitate, spuneau ele, ajung unde isi doresc numai prin munca si demonstrarea calitatilor.
Un singur comentariu vreau sa fac la asemenea abordare :in Franta numarul femeilor a crescut semnificativ in Parlament numai dupa 2000, cand a intrat in vigoare legea care impune liste care alterneaza candidaturile feminine cu cele masculine pentru locale.De ce ?Simplu.Aceasta lege a deschis portile politicii pentru femei in plan local si le-a permis acestora sa se remarce si apoi, sa fie alese in parlament.
Sigur ca femeile sunt la fel de capabile ca si barbatii, sa fie in posturi de decizie politica.Dar le lipseste ocazia de a demonstra acest lucru.Asta e justificarea aparitiei principiului egalitatii de sanse.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu