Propunerea diferentierii varstei de pensionare a femeilor dupa criteriul maternitatii este discriminatorie.
Exista o justificare istorica a diferentei varstei de pensionare intre femei si barbati, justitficare care incepe, incetul cu incetul, sa nu mai fie valabila in Europa « traditionala » , motiv pentru care in acel spatiu se vorbeste din ce in ce mai insistent de egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati.
In acea Europa, femeile sunt, in general, de acord cu aceasta masura, care poate produce efecte pozitive asupra lor in anii cei mai grei ai vietii,cei ai pensiei, avand in vedere si aspectul obiectiv al duratei de viata mai indelungate pentru femei.
Romania, desi stat membru al UE, nu se afla in acea parte traditonala a Europei despre care am vorbit :in Romania femeia casatorita continua sa munceasca dublu fata de barbatul sau, continua sa isi asume sarcini transmise din mosi-stramosi( cresterea copiilor, ingrijirea lor si a sotului sau a parintilor varstnici, educarea copiilor)pe langa jobul dinafara casei, iar statul roman continua sa nu ia nici o masura concreta prin care aceste sarcini traditionale ale femeii sa nu fie epuizante.
Asadar,egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati, ideal pozitiva, nu se poate aplica cu acelesi efecte in Romania actuala, decat insotita obligatoriu de politici de sprijinire a muncii femeii in gospodarie.
Ideea de a diferentia varsta de pensionare a femeilor mame fata de a celorlalte este de natura a introduce discriminarea intre femei :
-nu toate femeile pot avea copii( si nu intotdeauna este vina lor)
-exista femei care cresc copiii sotilor lor, fara sa ii infieze
-exista femei care nasc copii si nu se ingrijesc efectiv de ei
-nasterea unui copil nu mai este o obligatie,ca inainte de 1989, ci un drept liber asumat
O declaratie recenta a reprezentantilor sindicatelor care au participat la discutii cu guvernantii aduce un nou aspect, si mai discriminatoriu :aud ca vor beneficia de reducerea varstei de pensionare femeile care au nascut mai mult de un copil.Deci, mama de un copil nu este, de fapt, o mama in acceptiunea guvernantilor…
Ceea ce trebuie sa faca statul este sa stimuleze si sa incurajeze natalitatea , sa sprijine familia( asa cum este definita in legislatie :parintii si copiii lor minori), sa ajute femeia mama in perioada sa activa si ,eventual,sa-i majoreze, cu cateva procente pensia fata de femeia care nu a nascut sau crescut un copil.
In realitate, masura cresterii varstei de pensionare pentru femei si barbati pana la 65 ani este menita, asa cum guvernul insusi recunoaste, sa imbunatateasca sustenabilitatea financiara a sistemului atat prin venituri mai mari cat si prin cheltuieli mai reduse.Guvernul isi doreste pensionari mai putini si contributii mai mari ale salariatilor la fondul de pensii.
In aceste conditii,introducerea unor prevederi de natura a crea diferente nejustificate intre femei nu face altceva decat sa produca disensiuni,nemultumiri intra-gen, sa creeze false motive de animozitate ,urmarind, in fapt, deturnarea atentiei oamenilor de la starea dezastruoasa a sistemului de pensii romanesc si de la lipsa de solutii politice corecte si eficiente in domeniu a guvernului Romaniei.
Exista o justificare istorica a diferentei varstei de pensionare intre femei si barbati, justitficare care incepe, incetul cu incetul, sa nu mai fie valabila in Europa « traditionala » , motiv pentru care in acel spatiu se vorbeste din ce in ce mai insistent de egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati.
In acea Europa, femeile sunt, in general, de acord cu aceasta masura, care poate produce efecte pozitive asupra lor in anii cei mai grei ai vietii,cei ai pensiei, avand in vedere si aspectul obiectiv al duratei de viata mai indelungate pentru femei.
Romania, desi stat membru al UE, nu se afla in acea parte traditonala a Europei despre care am vorbit :in Romania femeia casatorita continua sa munceasca dublu fata de barbatul sau, continua sa isi asume sarcini transmise din mosi-stramosi( cresterea copiilor, ingrijirea lor si a sotului sau a parintilor varstnici, educarea copiilor)pe langa jobul dinafara casei, iar statul roman continua sa nu ia nici o masura concreta prin care aceste sarcini traditionale ale femeii sa nu fie epuizante.
Asadar,egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati, ideal pozitiva, nu se poate aplica cu acelesi efecte in Romania actuala, decat insotita obligatoriu de politici de sprijinire a muncii femeii in gospodarie.
Ideea de a diferentia varsta de pensionare a femeilor mame fata de a celorlalte este de natura a introduce discriminarea intre femei :
-nu toate femeile pot avea copii( si nu intotdeauna este vina lor)
-exista femei care cresc copiii sotilor lor, fara sa ii infieze
-exista femei care nasc copii si nu se ingrijesc efectiv de ei
-nasterea unui copil nu mai este o obligatie,ca inainte de 1989, ci un drept liber asumat
O declaratie recenta a reprezentantilor sindicatelor care au participat la discutii cu guvernantii aduce un nou aspect, si mai discriminatoriu :aud ca vor beneficia de reducerea varstei de pensionare femeile care au nascut mai mult de un copil.Deci, mama de un copil nu este, de fapt, o mama in acceptiunea guvernantilor…
Ceea ce trebuie sa faca statul este sa stimuleze si sa incurajeze natalitatea , sa sprijine familia( asa cum este definita in legislatie :parintii si copiii lor minori), sa ajute femeia mama in perioada sa activa si ,eventual,sa-i majoreze, cu cateva procente pensia fata de femeia care nu a nascut sau crescut un copil.
In realitate, masura cresterii varstei de pensionare pentru femei si barbati pana la 65 ani este menita, asa cum guvernul insusi recunoaste, sa imbunatateasca sustenabilitatea financiara a sistemului atat prin venituri mai mari cat si prin cheltuieli mai reduse.Guvernul isi doreste pensionari mai putini si contributii mai mari ale salariatilor la fondul de pensii.
In aceste conditii,introducerea unor prevederi de natura a crea diferente nejustificate intre femei nu face altceva decat sa produca disensiuni,nemultumiri intra-gen, sa creeze false motive de animozitate ,urmarind, in fapt, deturnarea atentiei oamenilor de la starea dezastruoasa a sistemului de pensii romanesc si de la lipsa de solutii politice corecte si eficiente in domeniu a guvernului Romaniei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu