miercuri, 7 decembrie 2016

Partidele trebuie sa fie ecologiste

Sunt ecologista, fara sa fac parte dintr-un partid ecologist.De altfel, mi se pare neconcludent ca exista partide politice care se intituleaza "ecologiste", "verzi" etc. Consider ca oricare partid politic care se respecta si doreste sa ajunga la guvernare, este obligat sa se ocupe de protejarea naturii, reducerea poluarii, educatia in spiritul ecologiei a tuturor cetatenilor.

Imi pasa de planeta,de viitorul oamenilor pe pamant.Am facut chiar doua incercari de a sensibiliza cativa membri ai parlamentului,trimitandu-le doua proiecte de propuneri legislative privind reducerea poluarii cu pungi de plastic si reducerea risipei alimentare.Ambele inspirate din legislatia europeana, din directive europene,care trebuie implementate.Voiam sa ajut legislativul sa o ia inaintea executivului, pentru ca, dupa parerea mea de fost deputat, atunci cand esti membru al parlamentului, esti mult mai aproape de oameni decat cei din Palatul Victoria,care sunt,mai mult sau mai putin, birocrati. De prisos de spus ca propunerile mele nu au fost insusite. Prost construite,probabil,nu stiu pentru ca nu mi s-a raspuns.

Azi, la TV 5 Monde,vad parti ale Frantei inecate in smog si aflu masurile pe care primariile marilor orase amenintate de poluare: Paris, Strasbourg, le iau pentru a reduce acest pericol.Concret,in Paris azi circula numai masini cu numar de inmatriculare impar,politia vegheaza ca acest lucru sa se intample si sa sanctioneze pe recalcitranti. In schimb,sau in compensare,mijloacele de transport in comun sunt gratuite azi. Adica,daca am inteles eu bine ( si am inteles),exista anumite zile in care masinile pot circula selectionat dupa numarul de inmatriculare,zile in care folosirea mijloacelor de transport in comun este gratuita pentru toti, inclusiv pentru cei care nu au voie sa isi foloseasca masina proprie.

Voila, o idee si pentru noi,mai ales pentru marile orase in care, din cauza traficului rutier,smogul sufoca tot.A,se vor gasi multi care sa sara in sus si sa reclame caracterul "ceausist" al acestei masuri. Si se vor gasi si urechi dispuse sa se aplece la o asemenea prostie.
Ei, iata ca e mai europeana decat credem.

sâmbătă, 3 decembrie 2016

George Enescu.Ultima dorinta.Tescanii de Bacau

In 1946 George Enescu redacta un document intitulat "ultima dorinta" in care cerea sa fie inmormantat la Tescani, alaturi de sotia sa, Maruca.In 1947 sotii George Enescu si Maruca Cantacuzino Tescanu donau statului roman mosia Tescani, alaturi de toate celelalte proprietati.De retinut ca la Tescanii de Bacau,compozitorul isi pregatise locul de veci. Parasind Romania dupa donatie, cei doi soti au mai trait cativa ani in Paris.Enescu face un testament in 1952 prin care lasa legatar universal pe sotia sa, Maruca,precizand, totodata, ca acest testament anuleaza orice alt testament de acest fel facut anterior, in Franta sau aiurea. Enescu moare in 1955 la Paris si este ingropat acolo,iar sotia sa Maruca il urmeaza,dorind, ea insasi, printr-un testament, sa fie inmormantata la Paris, alaturi de sotul sau.

In calitate de avocat,dar si de locuitor al Bacaului,iubitor al lui Enescu si al Tescanilor, ma gandesc de ani buni la posibilitatea de gasi o solutie pentru a-l aduce pe Enescu acolo unde el insusi a dorit sa ramana pentru vecie, adica la Tescani.

Prima problema care se cere a fi solutionata, este cea juridica.Avem,deci, o "ultima dorinta" exprimata de Enescu, prin care acesta doreste sa fie inmormantat la Tescani,alaturi de Maruca,act datat 1946,avem apoi un testament prin care Maruca este desemnata legatar universal,si mai avem si testamentul Marucai, care doreste sa fie inmormantata la Paris,alaturi de sotul ei,pe care, nota bene, ea l-a ingropat acolo in 1955,in ciuda dorintei lui.

Care dintre  aceste acte este mai important din punct de vedere juridic?

Consider ca "ultima dorinta" din 1946 a lui Enescu este un testament sui-generis,care nu cuprinde dispozitii de ordin material, dar contine totusi, dispozitii "pentru cauza de moarte",care se cer respectate.De notat ca actul din 1952 este intitulat de insusi Enescu "testament" si precizeaza ca acesta anuleaza "orice alt testament de acest fel", precizare cu o insemnatate juridica importanta,care inseamna ca Enescu a dorit sa invalideze orice alt "testament" anterior,nu si  "ultima dorinta" exprimata in 1946.

Cat despre testamentul Marucai,acesta este o modalitate de a incalca ultima dorinta a lui Enescu,dar nu cu rea credinta, adaug eu, ci pentru ca Maruca nu a dorit sa-l redea pe Enescu acelora care,in mintea sa,il facusera pe Enescu sa renunte la tot si sa se expatrieze.Asa fiind, eu nu o acuz pe Maruca,dar, in acelasi timp, testamentul sau nu are o valoare mai mare decat ultima dorinta a lui Enescu.

Oare ce si-a dorit Enescu mai mult? Sa fie ingropat la Tescani alaturi de Maruca, sa fie ingropat la Tescani sau sa fie ingropat alaturi de Maruca?

Juridic, e dificil de dat un raspuns transant. Ramane loc politicului,care ar trebui sa faca demersuri pentru ca trupul lui Enescu, cu sau fara al Marucai, sa fie readus la Tescani. In prezent, Tescaniul este un loc frumos,incarcat de magie, de istorie,de sunetele muzicii lui Enescu care se simtea inspirat aici si care a dorit sa zaca aici pentru eternitate.Cu trupul sau readus aici, Tescanii ar deveni un loc de pelerinaj spiritual,un centru al culturii romanesti,un loc de referinta pentru muzica lumii.

In Pere Lachaise ,marele cimitir parizian, zac multe personalitati,printre ele,Enescu.

La Tescani,ar fi numai EL.Si noi,romanii,alaturi de el,aducandu-i omagiul nostru,glorificandu-l, simtindu-ne fericiti de a-l fi dat umanitatii.Oare nu merita sa ne batem pentru a-l readuce acasa?