marți, 25 iunie 2013

Martin Schulz, candidatul socialist la presedintia Comisiei Europene






Salut decizia Partidului Socialistilor Europeni de a sustine candidatura lui Martin Schulz pentru presedintia Comisiei Europene, pentru mai multe considerente:

- in primul rand este vorba despre calitatea umana a celui nominalizat. Martin Schulz este un politician de stanga, profund cunoscator al problemelor sociale, interesat de gasirea de solutii pentru oameni. "Am salvat banci, dar suntem in pericol sa pierdem o intreaga generatie", a declarat presedintele legislativului european. Respectat si apreciat in Parlamentul European, este omul care a reusit in nenumarate cazuri sa gaseasca calea care a dus la solutionarea unor probleme complicate in plenul PE, acolo unde vocile diferitelor grupuri politice sunt extrem de virulente uneori. Pragmatismul, gasirea solutiei in sensul binelui social, intr-o perioada grea pentru UE, este caracteristica lui Martin Schulz in mandatul sau de presedinte al PE;

- desi functia de presedinte al PE i-a impus echidistanta politica, Martin Schulz a reprezentat in legislativul european pe cetatenii europeni in ansamblul lor, ceea ce echivaleaza cu o orientare de stanga intr-o perioada de criza. Gasirea celor mai bune solutii de imbinare a intereselor companiilor cu cele ale lucratorilor, pentru combaterea somajului, mai ales in randurile tinerilor, de garantare a pensiilor, de prezervare a mediului inconjurator, de sustinere a industriei si comertului European, au fost si sunt probleme in care PE a gasit calea spre compromis si prin implicarea directa a presedintelui acestuia, adept al solutionarii si nu al blocarii demersului European.

- in cursul anului 2012, cand europarlamentarii USL au avut de dus o lupta majora de explicare a evolutiei politice interne in vederea asigurarii Parlamentului European ca masurile luate au fost legitime, constitutionale si necesare, Martin Schulz a fost una dintre vocile care si-au pastrat calmul, a pretins lamuriri, a tras, in final, concluziile corecte, contribuind in masura semnificativa la clarificarea situatiei Romaniei si la imbunatatirea parcursului acesteia dupa instalarea noului guvern.

Prietenia sa pentru Romania inseamna, de fapt, abordarea interesata si corecta a unui politician European responsabil si avand responsabilitati majore, a situatiei unui stat membru. Si este exact ceea ce are nevoie Romania in UE: de o abordare rationala din partea Europei, lipsita de demagogia indusa de interese particulare.



marți, 11 iunie 2013

Intalnirea Merkel-Ponta,un semnal pozitiv cu urmari concrete pentru Romania




 

 
Vizita premierului roman in Germania,intalnirea acestuia cu cancelarul Merkel si pozitia comuna pe care cei doi demnitari au adoptat-o cu privire la relatiile bilaterale romano-germane, sunt evenimente importante care merita apreciate ca atare.Nu faptul ca ar fi fost o intalnire foarte scurta este important(daca tot suntem latini, sa citam din intelepciunea latina:"non multa,sed multum"),ci, in primul rand, ecoul favorabil al acestei intalniri la nivelul opiniei publice germane.

 
Spre deosebire de ceea ce se spune in general,Germania sufera de pe urma crizei,exista regiuni care cunosc somajul,reducerea standardului de viata,chiar saracia.Cu toate acestea,Germania are nevoie de forta de munca straina,politica de imigratie fiind una extrem de bine organizata.

 
In acest context, afirmatia premierului Ponta care a asigurat ca prezenta romaneasca in Germania va fi constituita din forta de munca calificata, a avut un impact pozitiv,dupa cum am aflat de la colegii germani parlamentari europeni din grupul socialist,si nu numai.Abordarea premierului a fost una inteleapta,care a tinut sa combata una dintre reticentele germanilor,si anume teama ca in Germania vor veni mai ales romani in cautare de ajutoare sociale.

 
Aflati pe locul al doilea in ierarhia muncitorilor europeni cei mai numerosi in Germania( dupa polonezi),romanii bine pregatiti profesional si-au gasit si isi vor  gasi locuri de munca in Germania.

 
Semnalul dat de aceasta intalnire este unul cu efecte imediate( companii germane sunt deja pe punctul de a investi in Romania),dar mai ales pe termen mediu si lung,exemplul Germaniei fiind unul de substanta pentru statele europene,Romania avand nevoie de un tratament corect si de o reputatie meritata in plan european. 

 
Sunt sigura ca parcursul european al Romaniei,care s-a imbunatatit substantial in ultima vreme,va fi unul pozitiv in continuare.Anul acesta ne poate aduce intrarea in zona Schengen,avansarea procesului de ridicare a vizelor pentru romani de catre Canada si SUA,gasirea de solutii la problema energetica,absorbtia cat mai multor fonduri europene,solutii europene pentru tineri,drepturi solide pentru lucratorii romani,toate acestea fiind obiective esentiale pentru Romania europeana.

vineri, 7 iunie 2013

Salut masurile pe care ministrul mediului le propune in perspectiva declararii anului 2014 "An european al luptei impotriva risipei de alimente"


 
 

 Salut initiativa ministrului mediului, Rovana Plumb, de a lansa un proiect de reducere a risipei de alimente in Romania.

 
In calitate de membra in Comisia pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara din Parlamentul European sunt interesata de aceasta problema si de felul in care alte state membre actioneaza pentru reducerea pierderii de alimente, stiut fiind ca in fiecare an, conform statisticilor europene, 89 milioane tone de alimente, adica 179 kg pe cap de locuitor, sunt aruncate la gunoi. Previziunile pentru 2020, in situatia in care nu se iau masuri sunt de circa 126 milioane tone, deci, o crestere de 40%.

 
Este interesant de analizat sursa acestei risipe, si, conform acelorasi cifre, gospodariile individuale sunt responsabile de risipirea a 42% din alimente, industria alimentara de 39%, restul apartinand comertului. In aceste conditii au aparut o serie de initiative locale, intre care cea a unor primari din Belgia care au incheiat acorduri cu marii comercianti de produse alimentare in vederea folosirii produselor alimentare pe cale de a atinge data limita a valabilitatii fie in scop caritabil, fie de a le pune in vanzare cu pret redus", a declarat doamna europarlamentar.

 
De altfel, la inceputul anului 2012 Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care se cer masuri urgente pentru reducerea la jumatate a risipei alimentare pana in 2025. Printre solutiile propuse fiind:

-  crearea unei date limita de vanzare in plus fata de data limita de consumare;

- propunerea spre vanzare de pachete mai mici de alimente, pentru satisfacerea mai multor necesitati ale consumatorilor (functie de varsta, necesar caloric, stare de sanatate etc);

-  campanii de sensibilizare la nivel national si european;

-  educarea tinerilor consumatori;

-  schimburi de bune practici;

- distribuirea produselor avand o data de consumatie apropiata catre grupuri de persoane defavorizate.

 
Rezolutia Parlamentului European propune ca anul 2014 sa fie declarat "Anul european al luptei impotriva risipei alimentare", asa incat initiative precum cele lansate sunt extrem de utile in sensul pregatirii de masuri concrete pentru realizarea acestui obiectiv.

 

Cat este de eficienta combaterea traficului de fiinte umane in Uniunea Europeana?



 
In calitate de membra a Comisiei pentru drepturile femeii si egalitatea de gen din cadrul Parlamentului European, am adresat o intrebare scrisa Comisiei Europene cu privire la eficienta combaterii traficului de fiinte umane in Uniunea Europeana.

 
"Directiva 2011/36 a Parlamentului European si a Consiliului din 5.04.2011 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane si protejarea victimelor acestuia a fost transpusa integral de 9 state: Cehia, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Finlanda si partial de alte 4 state membre: Belgia, Bulgaria, Slovenia si Marea Britanie.

 
Din statisticile europene rezulta insa extrem de clar ca o mare parte a statelor membre care nu au transpus deloc directiva sunt printre acelea in care traficul de persoane are o pondere insemnata.

 
Comisia Europeana a lansat recent platforma europeana a societatii civile impotriva traficului de persoane, fiind subliniat cu acest prilej rolul societatii civile in combaterea traficului de persoane.

 
Salut aceasta intreprindere a Comisiei prin care organizatiile non- guvernamentale sunt considerate parteneri ai institutiilor europene in procesul combaterii traficului.

 
Poate Comisia sa ofere un raspuns concret in legatura cu masurile pe care aceasta intelege sa le ia pentru ca statele membre care nu au transpus Directiva 2011/36 sa procedeze la acest demers?

 
Este evident ca intre statele care au transpus directiva sunt multe state de provenienta a victimelor traficului, in timp ce printre cele care nu transpus-o sunt multe state in care se produce fenomenul traficului de persoane.

 
Nu considera Comisia ca in aceasta situatie strategia de combatere la nivel european a traficului, protejarea victimelor si nu in ultimul rand, prevenirea acestui flagel european, sunt obiective mult mai greu de atins? "

 

 

 

Intrebare catre Comisia Europeana despre necesitatea crearii pietei unitare a calificarilor profesionale in UE


Necesitatea crearii pietei europene unitare a calificarilor profesionale, un pandant indispensabil al pietei unice europene a muncii

 

 

 
Am adresat o intrebare scrisa Comisiei Europene cu privire la necesitatea crearii pietei unitare a calificarilor profesionale la nivel european.

 
"Una dintre principalele probleme europene este crearea pietei unice a muncii, care ar duce in mod categoric la crearea unui sistem global, eficient de folosire a fortei de munca pregatita in statele membre potrivit specializarii acesteia, dar si a nevoii specifice de cadre calificate in domenii de interes pentru fiecare stat membru.

 
 Avand in vedere acest deziderat, nu considera Comisia ca s-ar impune crearea unei piete unitare europene a calificarii fortei de munca, care sa ajute statele membre sa se asigure ca pregatirea profesionala a fortei de munca a fiecarui stat, instruirea tinerilor, in special, trebuie facuta in asa fel incat forta de munca "europeana" astfel calificata sa isi gaseasca debuseu pe piata europeana unica a muncii?

 
Nu considera Comisia ca ar trebui sa fie acordata o atentie sporita anticiparii nevoilor pietei fortei de munca europene, pentru evitarea calificarilor inutile sau greu de utilizat, indiferent de statul in care aceste calificari se produc?

 
Ce masuri crede Comisia ca ar putea lua pentru a evita risipa de bani si creier, mai ales la tineri, care se produce, din pacate, la nivelul multor state membre, ceea ce duce la crearea de someri cu diplome inutilizabile?"

 
Consider ca masurile pe care Uniunea Europeana isi propune sa le ia cu privire la situatia tinerilor pe piata muncii, in special Garantia pentru tineri, sunt incomplete in lipsa unei strategii europene a pregatirii fortei de munca tinere in sensul nevoilor concrete ale pietei muncii unice europene. Interesul tinerilor europeni de a se pregati profesional in domenii cautate pe piata muncii trebuie sa se intalneasca cu interesul Uniunii Europene de a folosi eficient acest capital uman fundamental la nivel european. Astfel, ramanem la simple declaratii.