Incep sa le povestesc despre cancer,despre mortalitatea provocata de acesta in Romania.Sunt atenti,asta e bine.Le spun sa nu se supere pe mine ca le rapesc o ora din viata, o fac tocmai pentru viata."Nu ne suparam",aud cu placere.Ba,mai mult, de unde initial,baietii cerusera sa plece din sala( pentru ca sunt chestii pentru fete..),ei sunt cei care dau tonul la intrebari."Fii sobra,zice profesoara,altfel devin insuportabili".Sunt sobra:subiectul e grav:putem invinge cancerul de col daca il depistam din timp, daca ne respectam corpul si viata! Suna patetic,dar e o chestiune de viata.Si de moarte.

Copiii ma asculta,pun intrebari,citesc cu interes materialele informationale.Ma aplauda la sfarsit.
Cand ies din nou la soare,cateva fete ma inconjoara si ma mai intreaba.Le spun sa ne scrie pe email-ul ong si ii vom ajuta sa stie.
Si stiu ca am facut bine."Verde crud,verde crud, mugur alb si roz si pur,te mai vad,te mai aud, vis de-albastru si de-azur".. Ce minunat scria Bacovia despre tinerete..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu