miercuri, 23 februarie 2011

Ilie Boca, maestrul,marele român..

Ilie Boca, pictorul emblematic al Bacaului, si-a pus de cateva zile tablourile pe peretii galeriei de arta din centrul orasului.O expozitie exploziva!Intri in incapere un om si iesi altul.Nu ai timp de 'prima impresie", de "prima reactie", totul este naucitor.

Acolo e degetul lui Dumnezeu care iti trage privirea in sus, spre tablouri,si care iti pleaca, totodata, capul in pamant.

Acolo e Istoria spiritualitatii romanesti pe care am ingropat-o de cand suntem democrati si europeni: acolo, pe verticala tuselor, culorilor,siluetelor,umbrelor severe,dojenitoare,inaltatoare ale sufletului lui Ilie Boca pus pe simeze..

Iertare! Iertare? E tarziu.Ilie Boca ne-o spune in tacerea asurzitoare a tablourilor sale.
Cat despre el insusi, Ilie Boca ne face inca o data o marturisire:el a vazut idei, el a vazut IELELE..Si nu se lauda,tace sub mustata lui răzăşească,dar ne trimite inainte buzduganul viziunii sale asupra destinului nostru...Vai...

2 comentarii:

Bibliotecaru spunea...

Cu riscul de a spune ceva mai puţin plăcut decât prezentarea din articol... voi scrie şi părerea mea despre artistul Ilie Boca.

Cei mai mulţi îl apreciază pe domnul Ilie Boca în sfera "poveştilor" creştine. Eu recunosc că nu cred că în această parte a operei şi-a atins apogeul şi maturitatea. Apreciez însă foarte mult peisajul său citadin.

Cred că cineva ar trebui să-l înveţe pe domnul Boc o lecţie a maturităţii... tihna, cum se pictează liniştit, fără grabă... Acele tablouri ale domniei sale, cele în care nu s-a simţit tânăr, nerăbdător, vorbesc cel mai mult. În majoritatea pieselor se simte fervoarea, apare un prag în care ideea este deja exprimată şi tabloul încă nu este terminat (dar terminarea este inutilă ideii şi atunci devine neglijentă). Domnia sa spune că nu-i place tuşa exactă, fotografică, dar dacă muzica după partitură nu este dezirabilă, este evident şi că improvizaţia va deveni, la un moment dat, repetabilă... pentru că omul înmagazinează în el şabloane şi le foloseşte, fără să vrea. De aceea este important ca omul să nu improvizeze mult, tot timpul, pentru că va ajunge să se epuizeze, să se rutineze... Cum însă probabil că nu îl voi întâlnii pentru a-i transmite acest mesaj şi, chiar dacă aş face-o, probabil nu aş fi corect receptat... până la urmă demersul meu este cam inutil.

În altă ordine de idei...
Ştiu câteva tablouri ale unui student al domniei sale, Ioan Măric... parte din ele, senzaţionale. În unele dintre ele se recunoaşte influenţa Ilie Boca.

Minodora Cliveti spunea...

Badita Maric e un pictor "naiv" de aleasa speta, un mare artist.Chiar nu stiu daca i-a fost elev maestrului Boca, ma indoiesc, dar nu te contrazic, il voi intreba.In rest, "de gustibus"..Eu imi mentin afirmatiile.