Cat despre sanatatea femeilor,ce sa mai spun...Femeile sunt mai rezistente de la Dumnezeu:ele sunt mame si de aceea sunt inzestrate cu putere, cu vitalitate in plus, pentru copilul lor.Din pacate, bolile specific feminine( cancerul de san, cancerul de col uterin) afecteaza si omoara din ce in ce mai multe femei, in timp ce alte boli, considerate mai curand ale barbatilor,au inceput sa ne aiba in vedere.In Romania cauza principala a mortalitatii feminine o reprezinta, conform statisticilor medicale oficiale, bolile de inima.
Cum ar trebui interpretata aceasta informatie?Femeile sunt obligate de vremuri sa fie mai "barbate" si platesc astfel pretul "succesului"?
E treaba sociologilor si psihologilor sa desluseasca aceste fenomene.Eu ma voi margini sa spun ca femeia trebuie si in acest domeniu, al sanatatii, sa faca mai mult decat barbatul, pentru ca boala ei afecteaza intreaga familie.Si, in acelasi timp, pentru ca se dedica familiei,femeia se neglijeaza si se duce la doctor atunci cand e prea tarziu.
In cursul anului 2009 organizatia MENOS pe care o conduc a desfasurat o campanie de informare cu privire la depistarea precoce a cancerului de col uterin( de care mor cele mai multe romance, comparativ cu semenele lor europene).La o mare firma cu angajate majoritar femei, din 400 de persoane doar 4 auzisera de testul Papanicolau si cel putin 10 au spus ca nu au timp sa se duca la doctor pentru a se testa.Dar marea majoritate au fost extrem de interesate de informatiile pe care le-am dat.
Sanatatea femeii ar trebui sa fie un capitol separat al politicilor de sanatate ale guvernului.Pentru ca o femeie inseamna intotdeauna mai mult de un individ.O femeie este un om+.
Fara vanitate.
luni, 8 martie 2010
duminică, 7 martie 2010
8 Martie
Pe cuvant ca am vrut sa scriu ceva inaltator, omagial si lacrimogen despre eternul feminin.Dar am gasit pe net aceasta dovada a inutilitatii acestor ganduri.
Asta e !Traiasca 8 martie!
"Feminizarea saraciei"
Titlul nu e al meu, dupa cum se vede.E al unui raport facut la Consiliul Europei si care isi propune sa analizeze saracia femeilor, pornind de la o constatare:saracia este din ce in ce mai mult,de genul feminin. De ce ?
Pentru ca femeile au venituri mai mici,datorita:
-diferentelor salariale( muncesc in domenii mai prost platite decat barbatii,sunt oprite sau conditionate de a face anumite meserii-cele militare,de pilda-,muncesc mai mult decat sotii lor 'part-time" pentru a avea grija de copii,parinti, socri,si tot pentru asemenea considerente isi iau mai multe zile de concediu fara plata, ies la pensie mai devreme decat barbatii, traiesc mai mult si au parte de pensii mai mici indexate diferit decat salariile);
-femeile reprezinta majoritatea covarsitoare a parintilor care isi intrerup activitatea pentru a creste copiii si au, si din acest motiv, probleme cu inaintarea in cariera atunci cand revin la munca;
-femeile sunt "titularele" majoritatii familiilor monoparentale;
-femeile sunt incurajate, practic obligate de societate, sa isi traseze drumul vietii incepand cu casatoria.Chiar daca,teoretic,legile le ofera aceleasi drepturi,fetele si baietii care termina studiile gandesc diferit parcursul vietii lor ulterioare:pentru ei, cariera, pentru ele,maritisul.Nimic rau in asta,dar familia,desi poarte numele barbatului,care este desemnat chiar in acte oficiale cu denumirea "capul familiei",in realitate se construieste in jurul si pe umerii femeii,care ajunge treptat,sa i se dedice in totalitate,uitand de propria ei viata.Cand isi aduce aminte de ea( adica dupa ce ultimul copil a zburat din cuib), femeia e ,practic, beneficiara unei pensii mai mici decat a barbatului ei.
-femeile au o speranta de viata mai mare decat a barbatilor( in Romania,75 ani fata de 68),asadar in anii cei mai grei ai vietii,vaduve, cu pensii mai mici si cu nepoti multi, acestea isi dramuiesc cu greutate banii din punga usurica.
La toate acestea se adauga somajul care afecteaza mai ales femeia( angajatorii prefera sa mentina in activitate "capul familiei"), reticenta de a angaja o femeie tanara insarcinata( desi legislatia sanctioneaza o astfel de discriminare), reticenta de a angaja o femeie de 40-45 ani,care are, de regula la aceasta varsta copii in scoli etc.
Am insistat sa organizez in parlament o dezbatere pe aceasta tema si am facut, conform uzantei, o adresa Biroului permanent folosind titlul raportului.Un distins coleg in varsta si cu mare experienta parlamentara(practic,dintotdeauna acolo) mi-a reprosat formularea nefericita si fortata si nereala.
Greu cu problemele femeilor..
Pentru ca femeile au venituri mai mici,datorita:
-diferentelor salariale( muncesc in domenii mai prost platite decat barbatii,sunt oprite sau conditionate de a face anumite meserii-cele militare,de pilda-,muncesc mai mult decat sotii lor 'part-time" pentru a avea grija de copii,parinti, socri,si tot pentru asemenea considerente isi iau mai multe zile de concediu fara plata, ies la pensie mai devreme decat barbatii, traiesc mai mult si au parte de pensii mai mici indexate diferit decat salariile);
-femeile reprezinta majoritatea covarsitoare a parintilor care isi intrerup activitatea pentru a creste copiii si au, si din acest motiv, probleme cu inaintarea in cariera atunci cand revin la munca;
-femeile sunt "titularele" majoritatii familiilor monoparentale;
-femeile sunt incurajate, practic obligate de societate, sa isi traseze drumul vietii incepand cu casatoria.Chiar daca,teoretic,legile le ofera aceleasi drepturi,fetele si baietii care termina studiile gandesc diferit parcursul vietii lor ulterioare:pentru ei, cariera, pentru ele,maritisul.Nimic rau in asta,dar familia,desi poarte numele barbatului,care este desemnat chiar in acte oficiale cu denumirea "capul familiei",in realitate se construieste in jurul si pe umerii femeii,care ajunge treptat,sa i se dedice in totalitate,uitand de propria ei viata.Cand isi aduce aminte de ea( adica dupa ce ultimul copil a zburat din cuib), femeia e ,practic, beneficiara unei pensii mai mici decat a barbatului ei.
-femeile au o speranta de viata mai mare decat a barbatilor( in Romania,75 ani fata de 68),asadar in anii cei mai grei ai vietii,vaduve, cu pensii mai mici si cu nepoti multi, acestea isi dramuiesc cu greutate banii din punga usurica.
La toate acestea se adauga somajul care afecteaza mai ales femeia( angajatorii prefera sa mentina in activitate "capul familiei"), reticenta de a angaja o femeie tanara insarcinata( desi legislatia sanctioneaza o astfel de discriminare), reticenta de a angaja o femeie de 40-45 ani,care are, de regula la aceasta varsta copii in scoli etc.
Am insistat sa organizez in parlament o dezbatere pe aceasta tema si am facut, conform uzantei, o adresa Biroului permanent folosind titlul raportului.Un distins coleg in varsta si cu mare experienta parlamentara(practic,dintotdeauna acolo) mi-a reprosat formularea nefericita si fortata si nereala.
Greu cu problemele femeilor..
Femeile si "decision making"
Are si egalitatea de gen jargonul ei."Decision-making" inseamna accesul femeilor la luarea deciziilor.Adica, ce ar trebui sa facem noi si, mai ales barbatii, pentru ca un pic mai mult de jumatate din populatia lumii sa aiba un rol in luarea deciziilor care ne guverneaza viata.
Pe mine ma intereseaza accesul la luarea deciziilor politice,care, la urma urmei, le decid pe toate celelalte.In toate statisticile Romania dinainte, dar si dupa momentul 1 01 2007 ,apare in coada listei in ceea ce priveste participarea in politica a femeilor, la nivel local si national.Cu mai putin de 10% femei in parlament, cu un numar nesemnificativ de femei primari sau consilieri locali,suntem o tara in care, aparent, femeile nu sunt interesate de politica.
Legislatia romaneasca e cam zero in acest domeniu.Exista un singur text in legea privind alegerile locale, care sanctioneaza depunerea de liste "unisex"de candidaturi.Si acest text a fost invocat de un partid in 2008 impotriva unei liste a partidului adversar intr-un judet transilvan, si, care credeti ca a fost raspunsul acestuia din urma?" Nu am gasit colege doritoare sa se implice in lupta electorala".(!!!! ).Bine ca s-au gasit totusi, barbati curajosi!
Cei care mai stiu cate ceva despre mine , vor intreba acum:dar tu ce ai pazit? Ai fost presedinta comisiei pentru egalitate de sanse din Camera Deputatilor.
Just.Am fost si am crezut cu tarie si naivitate ca pot sa fac "ceva", si am incercat:
-am depus propuneri legislative continand tot felul de "idei nastrusnice":liste "zipper"-alternanta femei-barbati pe listele electorale, cote,locuri rezervate;
-m-am bagat cu sila in comisia electorala care a decis noul sistem de vot uninominal si am depus un amendament privind o reprezentare paritara a candidatilor in colegii( desi, conform Comisiei de la Venetia, votul uninominal exclude orice posibilitate de promovare a femeilor si duce la reducearea numarului de parlamentare).
Dar toate astea nu au servit la nimic.Chiar daca din 1993 Romania este membra a Consiliului Europei, din 2007 a UE, chiar daca aceste organizatii europene respecta principiul egalitatii de sanse in politica si au luat chiar masuri de sanctionare a unor state membre ce ignorau acest principiu..
Nu m-am suparat:mi-am facut datoria, comisiile pentru egalitate exista si pot duce lupta mai departe.Dar m-a intristat totusi, opozitia publica a unor femei:in comisia electorala pomenita si in mai multe luari de pozitie in diferite actiuni, femei aflate in "decison-making" mi-au spus ca ele sunt impotriva acestor mijloace de discriminare pozitiva a femeilor,care sugereaza slabiciune si incercare de a te strecura pe usa din dos a politicii.Femeile de calitate, spuneau ele, ajung unde isi doresc numai prin munca si demonstrarea calitatilor.
Un singur comentariu vreau sa fac la asemenea abordare :in Franta numarul femeilor a crescut semnificativ in Parlament numai dupa 2000, cand a intrat in vigoare legea care impune liste care alterneaza candidaturile feminine cu cele masculine pentru locale.De ce ?Simplu.Aceasta lege a deschis portile politicii pentru femei in plan local si le-a permis acestora sa se remarce si apoi, sa fie alese in parlament.
Sigur ca femeile sunt la fel de capabile ca si barbatii, sa fie in posturi de decizie politica.Dar le lipseste ocazia de a demonstra acest lucru.Asta e justificarea aparitiei principiului egalitatii de sanse.
Pe mine ma intereseaza accesul la luarea deciziilor politice,care, la urma urmei, le decid pe toate celelalte.In toate statisticile Romania dinainte, dar si dupa momentul 1 01 2007 ,apare in coada listei in ceea ce priveste participarea in politica a femeilor, la nivel local si national.Cu mai putin de 10% femei in parlament, cu un numar nesemnificativ de femei primari sau consilieri locali,suntem o tara in care, aparent, femeile nu sunt interesate de politica.
Legislatia romaneasca e cam zero in acest domeniu.Exista un singur text in legea privind alegerile locale, care sanctioneaza depunerea de liste "unisex"de candidaturi.Si acest text a fost invocat de un partid in 2008 impotriva unei liste a partidului adversar intr-un judet transilvan, si, care credeti ca a fost raspunsul acestuia din urma?" Nu am gasit colege doritoare sa se implice in lupta electorala".(!!!! ).Bine ca s-au gasit totusi, barbati curajosi!
Cei care mai stiu cate ceva despre mine , vor intreba acum:dar tu ce ai pazit? Ai fost presedinta comisiei pentru egalitate de sanse din Camera Deputatilor.
Just.Am fost si am crezut cu tarie si naivitate ca pot sa fac "ceva", si am incercat:
-am depus propuneri legislative continand tot felul de "idei nastrusnice":liste "zipper"-alternanta femei-barbati pe listele electorale, cote,locuri rezervate;
-m-am bagat cu sila in comisia electorala care a decis noul sistem de vot uninominal si am depus un amendament privind o reprezentare paritara a candidatilor in colegii( desi, conform Comisiei de la Venetia, votul uninominal exclude orice posibilitate de promovare a femeilor si duce la reducearea numarului de parlamentare).
Dar toate astea nu au servit la nimic.Chiar daca din 1993 Romania este membra a Consiliului Europei, din 2007 a UE, chiar daca aceste organizatii europene respecta principiul egalitatii de sanse in politica si au luat chiar masuri de sanctionare a unor state membre ce ignorau acest principiu..
Nu m-am suparat:mi-am facut datoria, comisiile pentru egalitate exista si pot duce lupta mai departe.Dar m-a intristat totusi, opozitia publica a unor femei:in comisia electorala pomenita si in mai multe luari de pozitie in diferite actiuni, femei aflate in "decison-making" mi-au spus ca ele sunt impotriva acestor mijloace de discriminare pozitiva a femeilor,care sugereaza slabiciune si incercare de a te strecura pe usa din dos a politicii.Femeile de calitate, spuneau ele, ajung unde isi doresc numai prin munca si demonstrarea calitatilor.
Un singur comentariu vreau sa fac la asemenea abordare :in Franta numarul femeilor a crescut semnificativ in Parlament numai dupa 2000, cand a intrat in vigoare legea care impune liste care alterneaza candidaturile feminine cu cele masculine pentru locale.De ce ?Simplu.Aceasta lege a deschis portile politicii pentru femei in plan local si le-a permis acestora sa se remarce si apoi, sa fie alese in parlament.
Sigur ca femeile sunt la fel de capabile ca si barbatii, sa fie in posturi de decizie politica.Dar le lipseste ocazia de a demonstra acest lucru.Asta e justificarea aparitiei principiului egalitatii de sanse.
joi, 4 martie 2010
Concilierea vietii de familie cu cariera(?)
Concilierea vietii de familie cu cariera este in acceptiune europeana un ansamblu de masuri politice, destinate gasirii de solutii pentru mai buna functionare a unei societati.Cu alte cuvinte, un stat care constata ca are nevoie de mana si mintea de lucru a femeilor si barbatilor sai, dar si de cresterea natalitatii, cauta metode prin care acestia sa poata combina aceste doua domenii esentiale:familia si cariera.
In Romania principiul este vanturat pe ici ,pe colo, dar avand o conotatie(mai curand o destinatie) feminina: cu alte cuvinte, voi, femeile, trebuie sa va doriti sa imbinati cariera cu familia.Femeile sunt incurajate, pe de o parte, sa faca o cariera, sa se realizeze ca fiinte umane, sa devina specilisti, si, pe de alta parte, sa se marite si sa faca copii.
Pe scurt, voi, femeile, aveti doua posibilitati :sau conciliati familia cu cariera sau renuntati la cariera.Familia este destinul vostru implacabil!
Orice femeie vrea o familie:asa suntem noi lasate de Dumnezeu si educate de mii de ani:sa iubim, sa ne maritam, sa facem copii, sa-i crestem si educam, sa avem grija de ei, de sot, de parintii batrani, de casa.Dar se uita faptul ca o familie este formata dintr-un barbat si o femeie, ca un copil apare tot din aceasta combinatie, ca familia ar trebui sa functioneze in parteneriat.Aceasta suma de strategii trebuie sa se adreseze femeilor si barbatilor familisti si cu cariere, deopotriva.
Daca nu gandim asa, concilierea vietii de familie cu cariera ramane o sarcina in plus tot pe spatele femeii.
In Romania principiul este vanturat pe ici ,pe colo, dar avand o conotatie(mai curand o destinatie) feminina: cu alte cuvinte, voi, femeile, trebuie sa va doriti sa imbinati cariera cu familia.Femeile sunt incurajate, pe de o parte, sa faca o cariera, sa se realizeze ca fiinte umane, sa devina specilisti, si, pe de alta parte, sa se marite si sa faca copii.
Pe scurt, voi, femeile, aveti doua posibilitati :sau conciliati familia cu cariera sau renuntati la cariera.Familia este destinul vostru implacabil!
Orice femeie vrea o familie:asa suntem noi lasate de Dumnezeu si educate de mii de ani:sa iubim, sa ne maritam, sa facem copii, sa-i crestem si educam, sa avem grija de ei, de sot, de parintii batrani, de casa.Dar se uita faptul ca o familie este formata dintr-un barbat si o femeie, ca un copil apare tot din aceasta combinatie, ca familia ar trebui sa functioneze in parteneriat.Aceasta suma de strategii trebuie sa se adreseze femeilor si barbatilor familisti si cu cariere, deopotriva.
Daca nu gandim asa, concilierea vietii de familie cu cariera ramane o sarcina in plus tot pe spatele femeii.
miercuri, 3 martie 2010
Alegeti o "Baba"!
Saptamana cea mai "feminina" din an, adica cea cuprinsa intre 1-8 martie,prilejuieste mereu tot felul de manifestari, simpozioane,vorbe frumoase si regrete despre ceea ce se numeste in limbaj conventional"conditia femeii".In realitate, nu se intampla cu adevarat nimic,femeile primesc flori si sarutari, apoi se intorc la conditia lor stiuta.Si asumata, zic eu.
Nu mai vreau sa critic femeile pentru ca se complac in aceasta:vremea femeilor luptatoare pentru binele femeilor a trecut.Femeile s-au batut pentru dreptul la vot, dreptul de a dispune de propriul corp,dreptul la munca egala cu a barbatilor platita egal,accesul la meserii "masculine" bine platite etc.Si unde am ajuns?Cam tot acolo de unde am plecat, cu exceptia dreptului de vot, pe care il exercitam de cateva decenii( e o istotie mondiala incredibil de scurta aceasta, a dreptului de vot pentru femei..).
Votam,deci, dar alegem 90% barbati in parlamente si consilii locale,trimitand o foarte mica minoritate feminina acolo unde se fac legile, minoritate feminina care, de regula,ignora problemele femeilor.
Sunt cateva domenii "feminine":
-concilierea vietii de familie cu cariera
-femeile in posturi de decizie
-saracia la feminin
-sanatatea femeilor
-violenta impotriva femeilor
-traficul de femei
Aceste domenii au ca subiecte directe femeile, dar vizeaza societatea in ansamblu.Sunt teme de interes general,dar care nu sunt niciodata de maxima actualitate pentru politic:nu duc la greve,nu declanseaza calamitati.Si totusi, sunt la fel de importante ca "sarea in bucate", pentru ca lipsa solutiilor in aceste domanii duce la alterarea relatiilor sociale.
Asadar, cu acest preambul, anunt o serie de mici scrieri pe temele enuntate, in saptamana feminina.
O serie a "babelor" tematice.
Alegeti una, sau pe toate, si meditati , daca doriti!
Nu mai vreau sa critic femeile pentru ca se complac in aceasta:vremea femeilor luptatoare pentru binele femeilor a trecut.Femeile s-au batut pentru dreptul la vot, dreptul de a dispune de propriul corp,dreptul la munca egala cu a barbatilor platita egal,accesul la meserii "masculine" bine platite etc.Si unde am ajuns?Cam tot acolo de unde am plecat, cu exceptia dreptului de vot, pe care il exercitam de cateva decenii( e o istotie mondiala incredibil de scurta aceasta, a dreptului de vot pentru femei..).
Votam,deci, dar alegem 90% barbati in parlamente si consilii locale,trimitand o foarte mica minoritate feminina acolo unde se fac legile, minoritate feminina care, de regula,ignora problemele femeilor.
Sunt cateva domenii "feminine":
-concilierea vietii de familie cu cariera
-femeile in posturi de decizie
-saracia la feminin
-sanatatea femeilor
-violenta impotriva femeilor
-traficul de femei
Aceste domenii au ca subiecte directe femeile, dar vizeaza societatea in ansamblu.Sunt teme de interes general,dar care nu sunt niciodata de maxima actualitate pentru politic:nu duc la greve,nu declanseaza calamitati.Si totusi, sunt la fel de importante ca "sarea in bucate", pentru ca lipsa solutiilor in aceste domanii duce la alterarea relatiilor sociale.
Asadar, cu acest preambul, anunt o serie de mici scrieri pe temele enuntate, in saptamana feminina.
O serie a "babelor" tematice.
Alegeti una, sau pe toate, si meditati , daca doriti!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)