Autoumilirea şi autocritica nu sunt arme care să ne ajute în parcursul nostru european

  

 

Autoumilirea şi autocritica nu sunt arme care să ne ajute în parcursul nostru european, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, europarlamentarul social-democrat Minodora Cliveti. În eventualitatea unui viitor mandat de eurodeputat, printre principalele ei obiective se află "un buget mai bun pentru proiectele europene româneşti, mai ales pentru dezvoltare şi crearea de locuri de muncă acasă, dar şi pentru mobilitate educaţională şi profesională pentru români". De asemenea, Minodora Cliveti îşi doreşte ca "România să fie cunoscută aşa cum merită".

"Asta nu numai pentru statutul ţării în plan european, dar, mai ales, pentru recâştigarea încrederii românilor în propria lor ţară şi în propriul lor destin. Aş vrea ca, în 2019, românii să fie conştienţi că merită un loc stabil în Europa, nu fruntaş încă, dar nici la finalul listei europene, şi să se comporte ca atare. Autoumilirea şi autocritica nu sunt arme care să ne ajute în parcursul nostru european", afirmă europarlamentarul.

AGERPRES: Aţi preluat mandatul de europarlamentar acum mai bine de un an. V-aţi prezentat public bilanţul, dar cu siguranţă oamenii ar vrea să ştie concret cu ce s-a îmbunătăţit viaţa lor ca urmare a activităţii în PE.
Minodora Cliveti: Am venit în PE cu dorinţa de a folosi instrumentele europene şi savoir faire-ul european în scopul ajutării românilor şi României. Consider că asta este, în general, menirea unui reprezentant al oamenilor, ales de aceştia. Am avut ocazia să mă bat efectiv, alături de colegii mei din PSD, pentru români, în cele câteva luni de după preluarea puterii de către actualul guvern, când în PE exista o atmosferă mai curând nefavorabilă ţării, lipsa de informare sau chiar reaua-credinţă a unora dintre parlamentari fiind evidente. Am explicat zile în şir ce şi cum s-a întâmplat, ne-am convins colegii de justeţea măsurilor luate şi am asistat cu bucurie la schimbarea de atitudine.
Mi-am reprezentat regiunea, concetăţenii băcăuani, prin acţiunea "Bacăul salută Europa", prima de acest gen.
Am participat la numeroase dezbateri în PE pe teme majore: cartea albă a pensiilor, şomajul în rândul tinerilor, sănătate (problema cancerului, extrem de prezent în zona din care vin - Moldova), sărăcia (regiunea de nord-est este cea mai săracă din Europa) etc, vorbind despre realităţi româneşti. Oricât ar părea de ciudat, există încă un mare grad de necunoaştere a acestor realităţi la nivel european şi, dacă ne gândim că măsurile care se iau sunt generale, e clar că este nevoie ca problemele româneşti să fie luate în consideraţie când se ia decizia care priveşte şi România.

AGERPRES: Aţi făcut şi o campanie dedicată românilor din Canada.
Minodora Cliveti: Am făcut şi fac în continuare o adevărată campanie de ridicare a vizelor pentru români în Canada, am adresat întrebări Comisiei Europene în legătură cu tratamentul discriminatoriu al românilor în unele ţări europene şi am avut chiar bucuria să văd o postare pe net: "Mulţumesc, Minodora Cliveti", făcută de un român din Anglia în acest sens.

AGERPRES: Dacă am vorbit de succese, este corect să abordăm şi opusul. Care ar fi principala nerealizare?
Minodora Cliveti: Lipsa de timp şi faptul că am preluat un cadru de activitate prestabilit, în sensul că a trebuit să preiau comisiile în care era membră colega mea Rovana Plumb. Sunt comisii sociale în care am muncit cu tragere de inimă şi folos (având în vedere numărul mare de rapoarte atribuite), dar mi-aş fi dorit să fiu membru şi într-o comisie cu specific juridic (eu fiind avocat), acolo unde se iau decizii majore, cu impact direct, poate mai puţin comprehensibil pentru oameni, dar extrem de importante.

AGERPRES: Pentru majoritatea cetăţenilor romani, Parlamentul European înseamnă o sumă de decizii, de directive sau rezoluţii care poartă doar un număr, fără să ştim cu ce ne afectează. Ne-aţi putea explica pe scurt ce face de fapt un europarlamentar şi de ce este necesar să trimitem reprezentanţi în Parlamentul European?
Minodora Cliveti: Parlamentul European a devenit un factor esenţial în luarea de decizii europene, este partener cu Comisia Europeană în negocieri, votează oameni în diferite posturi importante (ombudsmanul european se votează săptămâna aceasta) şi, mai ales, bugetul UE. Pentru România, ca şi pentru orice alt stat, bugetul atribuit este o chestiune esenţială şi aici parlamentarii se implică direct. Deputaţii români sunt repartizaţi pe grupuri politice. În actualul parlament, grupul cel mai numeros este cel de dreapta, PPE, şi asta se vede în deciziile care se iau de către Parlament şi care nu sunt cele mai bune din punctul de vedere al cetăţenilor europeni. Astfel, se văd mai multe decizii în favoarea băncilor, a angajatorilor, pentru austeritate etc, în timp ce noi, cei din grupul socialist, facem presiuni pentru reducerea măsurilor de austeritate, pentru garantarea depozitelor populaţiei, pentru reducerea şomajului, sprijinirea IMM-urilor. Într-un recent raport, de pildă, grupul PPE s-a opus la ideea de înfiinţare a unui Observator European pentru locuinţe sociale, ceea ce va afecta politica europeană în materie.

AGERPRES: Care sunt planurile dvs pentru perioada de până la finele mandatului?
Minodora Cliveti: Vreau să duc cu bine la capăt activitatea de raportor în cele peste 12 rapoarte la care lucrez. Dificultăţile în această activitate ţin de diferenţele în abordarea subiectelor de către europarlamentarii care fac amendamente sau de orientarea politică în materie a grupurilor politice. Fiecare raportor reprezintă un grup politic, Europa şi ţara sa, de regulă în ordine inversă, ceea ce mi se pare normal, de aceea apar, inerent, deosebiri. De pildă, în raportul privind situaţia femeilor roma, lupta cea mai grea care se dă este aceea de combatere a stereotipurilor unora dintre colegi din ţări care nu au, tradiţional, experienţa convieţuirii cu această minoritate şi, de aceea, au idei preconcepute, de cele mai multe ori greşite.
Vreau, de asemenea, să mă achit de sarcina de a organiza în PE o expoziţie de prezentare a Chinei, împreună cu reprezentanta chineză la Bruxelles, ca urmare a bunelor relaţii pe care europarlamentarii PSD le au cu această reprezentanţă. China este o prezenţă extrem de activă la Bruxelles, am participat la mai multe evenimente organizate de această ţară şi consider că, împreună cu colegii mei din PSD, facem tot ce depinde de noi pentru a contribui la consolidarea bunei relaţii pe care România o construieşte în prezent cu China, prin vizita primului-ministru şi creşterea afacerilor chineze în România.

AGERPRES: Aţi 'atacat' şi problema migraţiei minorilor în Europa...
Minodora Cliveti: Am iniţiat o conferinţă în PE în care vom dezbate, împreună cu Daciana Sârbu şi colegi din Italia şi Spania, problema complicată a migraţiei minorilor în Europa. Ne propunem să analizăm nu numai consecinţele asupra copiilor români produse de plecarea părinţilor acestora din România, dar şi efectele traiului acestor copii, împreună cu părinţii lor, în ţările de destinaţie. Pentru că mobilitatea profesională nu are numai efecte pozitive, ci şi negative, influenţând în măsură considerabilă mica fiinţă umană care este copilul român, scos din mediul său obişnuit şi nevoit să se adapteze la un climat uneori neprietenos.

AGERPRES: Intenţionaţi să mai candidaţi?
Minodora Cliveti: Da, îmi doresc să am un mandat complet. Asta îmi va permite să aleg comisiile şi delegaţiile în care voi dori să activez, desigur şi în funcţie de nevoile României şi ale delegaţiei PSD. Un mandat de cinci ani îmi va permite să ajut un număr mult mai mare de cetăţeni romani să viziteze Bruxelles-ul, luând astfel cunoştinţă de activitatea Parlamentului European, să iniţiez mai multe dezbateri şi, mai ales, să îmi intensific demersurile pentru România, zona Moldovei şi pentru români.

AGERPRES: Care ar fi proiectele mari pentru un eventual viitor mandat complet în Parlamentul European?
Minodora Cliveti: Schengen, dacă asta nu se întâmplă în toamna acestui an, sfârşitul MCV, un buget mai bun pentru proiectele europene româneşti (mai ales pentru dezvoltare şi crearea de locuri de muncă acasă, dar şi pentru mobilitate educaţională şi profesională pentru români), dar, mai mult decât orice, simt nevoia să fac mai mult pentru că România să fie cunoscută aşa cum merită. Asta nu numai pentru statutul ţării în plan european, dar, mai ales, pentru recâştigarea încrederii românilor în propria lor ţară şi în propriul lor destin. Aş vrea ca, în 2019, românii să fie conştienţi că merită un loc stabil în Europa, nu fruntaş încă, dar nici la finalul listei europene, şi să se comporte ca atare. Autoumilirea şi autocritica nu sunt arme care să ne ajute în parcursul nostru european.

AGERPRES: Sunteţi o militantă activă pentru egalitatea de gen. România are deficienţe la acest capitol?
Minodora Cliveti: România este o ţară paradoxală din acest punct de vedere: avem unele dintre cele mai bune legi în materie - un text special în Constituţie (al cărui coautor sunt), legea egalităţii de şansă, legea concediului parental, legea privind combaterea violenţei în familie, legi privind incriminarea traficului de persoane, etc, avem cadru instituţional, cu toate acestea aplicabilitatea acestor legi este redusă. Rămânem printre ţările în care violenţa împotriva femeilor este mare, concilierea vieţii de familie cu cariera este apanajul aproape exclusiv al femeilor (ceea ce duce la venituri mai mici şi pensii mai mici pentru acestea), imaginea femeii în mass-media este prea des discriminatorie, sunt încă prea puţine femei în posturi de conducere, inclusiv în corpurile alese. Explicaţia acestei situaţii este una, după părerea mea: aderarea la UE ne-a determinat să schimbăm legislaţia, realitatea românească neţinând pasul cu aceasta. Sigur, de multe ori, prin lege se schimbă şi "moravurile", dar în acest domeniu sensibil, guvernat de mentalităţi vechi, de tradiţii ancestrale, care este egalitatea între femei şi bărbaţi, legile noi trebuie însoţite de măsuri adiacente. Din fericire, avem o societate civilă activă în domeniu, femeile se afirmă din ce în ce mai mult în business, în Guvern, în Parlament, deci există speranţe.

AGERPRES: Când vor putea românii să circule în Canada fără vize?
Minodora Cliveti: Curând, sper din toată inima. Şansa a făcut să fiu foarte repede cooptată în delegaţia PE care a întreprins vizita sa anuală în Canada în toamna trecută. Ne-am întâlnit cu numeroşi membri ai Parlamentului canadian (între care există şi un deputat de origine română) cu care am dezbătut problema acordului UE - Canada şi, de fiecare dată, am invocat necesitatea intrării în normalitate a cetăţenilor români, care, deşi cetăţeni europeni egali cu toţi ceilalţi, nu au dreptul de a intra, asemeni acelora, în Canada fără vize. Parlamentarii canadieni ne-au întors vizita la Bruxelles în primăvara aceasta şi senatorul Tilson, preşedintele comitetului pentru emigraţie, şi-a prevenit colegii despre existenţa unei deputate Minodora Cliveti, care "o să ceară iarăşi să ridicăm vizele pentru români". Lăsând de o parte latura simpatică a replicii sale, da, asta am făcut. Sigur, nu spun că românii vor circula mâine fără vize în Canada, dar sunt semne bune, mai ales că şi SUA a declarat că intenţionează să îşi schimbe regimul de vize pentru români.

AGERPRES: Aveţi câteva proiecte care privesc tinerii. Cum vedeţi problema şomajului în rândul lor? Cum stă România la acest capitol comparativ cu ţările UE?
Minodora Cliveti: Şomajul tinerilor este temă europeană a anului 2013, după părerea mea. Şi afirm că cel mai intens s-a implicat în această problemă Comisia pentru ocupare, din care fac parte, care a organizat numeroase dezbateri, la care au participat foarte mulţi tineri. În urma deciziilor luate în comisie, "Iniţiativa pentru tineri", declaraţie de intenţie a Comisiei Europene, prin care se dorea ca fiecare tânăr sub 25 de ani, în prima fază, apoi sub 30 de ani în a doua fază, să aibă un loc de muncă imediat după terminarea ciclului educaţional a devenit "Garanţia pentru tineri", document al Comisiei pentru ocupare, care a solicitat fonduri pentru aceste scopuri. Şi urmarea a fost că, acum două zile, preşedintele Van Rompuy (n.r. - preşedintele Consiliului European) a declarat că s-au deblocat şi rezervat 6 miliarde euro în acest scop, urmând să se mai acorde încă 2 miliarde euro. Deci, statele membre vor beneficia de această sumă numai în scopul combaterii şomajului celor care termină ciclul educaţional.
România cunoaşte un şomaj al tinerilor mai redus decât media europeană, dar asta nu înseamnă că nu va folosi fondurile care îi vor reveni pentru a reduce şi mai mult acest şomaj. Tinerii români trebuie să fie ajutaţi să se califice în domenii cerute de piaţa muncii interne şi europene, să fie serioşi şi competitivi. Citeam recent că mai bine de jumătate din angajatorii europeni se plâng de lipsa de cadre tinere bine pregătite profesional. Tinereţea este vârsta frumuseţii, a bucuriei, dar trebuie să fie şi a construirii unei baze profesionale solide, de care depinde tot parcursul profesional al vieţii. Ai carte ai parte şi cum îţi aşterni aşa dormi sunt proverbe româneşti, să nu le dăm uitării. Eu nu îmi doresc altceva decât ca tinerii români să fie apreciaţi profesional acasă sau în restul Europei şi să trăiască o viaţă demnă muncind pe salarii bune, corespunzătoare gradului lor de pregătire profesională.

AGERPRES: Cum este privită România în PE?
Minodora Cliveti: Acum mult mai bine decât anul trecut. Schimbările politice majore din vara anului 2012 au creat foarte multe dezbateri în PE. Multe voci ne-au criticat, unele cu bună-credinţă, altele nu. Datoria noastră a fost să explicăm că tot ce s-a petrecut acasă a fost constituţional, legal şi necesar, şi că cei mai mulţi dintre românii de acasă ne-au susţinut. Am convins în cele din urmă. A contat enorm atitudinea Guvernului, a primului-ministru Victor Ponta care a avut înţelepciunea de a accepta din partea CE şi unele cereri nedrepte, pentru a dezamorsa situaţia, înrăutăţită şi de "euro-colegii" din PDL şi care a răspuns cu deschidere maximă tuturor solicitărilor partenerilor europeni. Un moment esenţial l-a reprezentat şi dezbaterea din plen cu privire la raportul MCV. Toţi parlamentarii USL am cerut ridicarea acestui mecanism de verificare a României, în timp ce europarlamentarii PDL au apreciat rolul de "medicament" al acestuia în vindecarea "derapajului democratic din România". M-am întrebat atunci, retoric, pe cine reprezintă aceşti europarlamentari în PE, pentru că era clar că nu erau acolo pentru români şi România.

AGERPRES: Şi momentul în care candidatul român a trecut de audierea pentru Curtea Europeană de Arbitraj?
Minodora Cliveti: Am mai depăşit un moment neplăcut când candidatul român pentru Curtea Europeană de Arbitraj a trecut de audierea în comisia de specialitate a PE cu o majoritate de numai un vot (voturile contra fiind augmentate graţie aceloraşi europarlamentari PDL, membri sau supleanţi în comisie), dar am reuşit în plen un vot bun, noi, cei din USL, făcând lobby pentru domnul Pufan şi pentru România. Am constatat cu acest prilej încă o dată cât de mult contează relaţiile personale cu alţi eurodeputaţi pentru rezolvarea unor probleme ale ţării şi asta cred că este menirea unui europarlamentar român - să facă tot ce îi stă în putinţă pentru ţara să şi nu împotriva acesteia.
Felul cum evoluează situaţia României se vede clar şi din vizitele pe care premierul nostru le face şi personalităţile cu care se întâlneşte. Recenta întâlnire cu cancelarul Angela Merkel este un eveniment politic de maximă importanţă pentru noi, apropierea de laburiştii britanici, întâlnirea cu preşedintele Franţei - sunt semne bune. Cum tot atât de important este turneul destinat asigurării viitorului energetic al ţării, pe care primul-ministru îl desfăşoară în prezent şi care are menirea de a face din România un stat care să stea drept în Europa şi în lume. Iar noi, aici, în PE, ne facem datoria în cadrul acestui proces esenţial pentru România. AGERPRES/(AS - autor: Mario Creţu, editor: Andreea Rotaru)