Ocupatiile si egalitatea de gen

"O, blestemata curiozitate..", cum zice Toparceanu.Daunazi am cotrobait prin site-ul Ministerului Muncii si, aducandu-mi aminte de una dintre problemele tinand de egalitatea de gen pe care nu am reusit sa le rezolvam in Romania-una mica de tot, s-ar zice-problema numelui ocupatiilor inventariate de acest minister, am poposit pe lista respectiva. E amuzant sa faci asta si sa descoperi ca, intr-o tara membra a UE, ne-egalitatea de gen se ascunde in detalii( ca si diavolul, nu?) care, in alte tari membre (Franta, mai ales), au fost tratate corect.

Sa ma explic.

Eram obisnuiti ca in Romania noastra traditionalista sa spunem:stuardesa, coafeza, manichiurista, secretara, educatoare sau brodeza, meserii la feminin, fiind, prin excelenta rezervate femeilor si atribuite de vocea publica automat acestora, uneori cu o nuanta misogina.( Ah, secretarele, ah, stuardesele..). Ei bine, surpriza: nu mai avem meseria de "stuardesa" ci de "insotitor de bord",nici pe cea de secretara, ci de "asistent director".Dupa cum vedeti, ocupatii vechi, denumiri noi, dar, puse tot la masculin, fara sa fie prezentata si forma la feminin a ocupatiei, asa cum e normal.

In schimb, raman ocupatii agreate de Ministerul muncii:stenodactilografa si dactilografa, spalatoreasca si calcatoreasa de lenjerie, sora medicala, moasa, camerista de hotel sau asistenta de puericultura( ciudat este ca cel ce educa in puericultura se cheama "educator", din nou fara forma la feminin).

Surpriza si mai mare mai departe:avem ocupatia "manichiurist" si pe cea de "broder la gherghef".

Si parca pentru a ma ajuta sa nu imi pierd cu totul increderea in viitorul european al Romaniei, ministerul ofera o denumire de meserie corect rezolvata: "infirmier/infirmiera".

E clar ca cei de la Ministerul muncii nu au avut timp sa se ocupe de fleacuri ca cele semnalate: ar fi fost corect ca TOATE ocupatiile sa fie prezentate in maniera "infirmier/infirmiera", dar e prea complicat. Si, la urma urmei, cui ii pasa in Romania de farafastacuri din astea feministe?

Va invit sa-i ascultati pe francezi, de la Sarkozy pana la ultimul vorbitor, nici unul nu omite sa se adreseze "francezilor si frantuzoaicelor", iar exemplul Frantei este important pentru noi si pentru ca franceza este o limba care seamana mult cu romana si care imparte substantivele si adjectivele in feminine si masculine.

"Fleacurile" acestea sunt, de fapt, dovezi ale felului in care problema egalitatii intre femei si barbati este privita in Romania: ca un moft al unor"feministe", ca o bagatela, ca o pierdere de vreme. Si, din pacate, si femeile gandesc asa.

Asa ca, solutia nu poate veni in acest domeniu delicat nici de la Europa( avem legi speciale adoptate la indemnul directivelor), nici de la lege sau organisme speciale(avem ,mai precis, am avut, o Agentie nationala pentru Egalitate de sanse-care a sucombat, se pare, din cauza de criza- avem comisii parlamentare de specialitate).

Schimbarea in acest domeniu nu se poate impune de sus, ci trebuie sa se intample de la "celula", de la fiecare persoana, femeie( mai ales) sau barbat, care ar trebui sa fie atenta la avalansa de stimuli anti-egalitate de gen, intre care denumirile ocupationale este unul.