vineri, 22 ianuarie 2010

Egalitatea de sanse in 2010:un nou inceput?Un nou sfarsit?

In vremurile astea crunte, in care te multumesti sa fii in viata( adica sa te uiti la televizor), mai sunt voci feminine care se mai intreaba, mai mult sau mai putin retoric:ce mai face egalitatea de sanse in Romania?Multumesc, bine, raspund( pentru ca intrebarea imi era si mie adresata), e moarta sau in hibernare.Nu se mai vede, nu se mai aude nimic.Oricum, fata de luptele seculare duse de generatia mai veche de femei din politica noastra pentru ca egalitatea asta sa existe, tacerea e daunatoare."Pas d'interet, pas d'action" este un dicton de drept, care inseamna ca daca n-ai de ce , nu te agiti.Sa inteleg, deci, ca toate merg bine in Romania, din acest punct de vedere, iar intrebarea e pusa degeaba.

Egalitatea de sanse pentru femei si barbati este un ideal care nu se construieste cu ciocanul, de azi pe maine, ci este un proces care , odata inceput, trebuie continuat, intretinut, dezvoltat, pentru ca are si o latura care vizeaza "mentalitatea"( oh, mentalitatea asta, cum accepta ea sa fie mereu motiv de culcare pe o ureche..), care se schimba cel mai greu...

In ceea ce ma priveste m-a interesat din punctul de vedere al egalitatii de sanse un aspect al "gender budgeting", adica atribuirea de bani publici in mod proportional pentru femei si barbati, in domeniu sanatatii.I-am scris ministrului sanatatii sa ii cer sa finanteze programul national de screening pentru cancerul de col si multumesc dnei senator Mitrea Elena, care a formulat un amendament la buget in acest sens.

In al doilea rand, am avut curiozitatea sa ma uit putin la miscarile de trupe din Parlament si am descoperit ca intre cei 23 de parlamentari care si-au parasit partidele pentru altele sau pentru a fi independenti, numai unul este femeie.Putem trage o concluzie, oare? Ca femeile sunt mai loiale?Daca da, atunci acesta este un argument extrem de serios pentru partide, care ar trebui sa aiba in vedere mai multe candidaturi feminine pentru posturi de decizie.

2 comentarii:

Tudorina spunea...

Doamna Cliveti iată câteva realităţi îngrijorătoare în România:
- ANES lucrează la ora actuală cu 14 angajaţi, inclusiv personalul de contabilitate, resurse umane şi gestionare de fonduri ue
- ANPF, agenţia care se ocupa de violenţa domestică a fost desfiinţată. Mai bine zis, s-a comasat cu Agenţia de Protecţie a Copilui. Momentan se mută în alt sediu şi zic tuturor că nu au prevăzut niciun program pe 2010.

-Centrul Pilot de asistenţă şi protecţia victimelor violenţei în familie a fost desfiinţat.

- Centrul de informare şi consultanţă pentru familie a fost şi el desfiinţat.

Toate astea în cidua faptului că unul din obiectivele preşedinţiei spaniole a UE este egalitatea de gen, inclusiv prevenirea şi combaterea violenţei asupra femeii. În ciuda faptului că Spania a anunţat că doreşte înfiinţarea unui Observator al Violenţei de gen la nivel european.

Lucia Lepadatu spunea...

Minodora,

Este trist ca egalitatea de sanse, valoare si principiu european, se afla pe ultimul loc al preocuparilor in plan institutional.
Din pacate, de "gender budgeting" nu au auzit finantistii iar de "gender mainstreaming", ce sa mai discutam, nu e prezent in politicile noastre.
Am citit de curand o analiza, a unor experti europeni, asupra ocuparii fortei de munca feminine si egalitatii, in care Romania era mentionata pentru absenta "gender mainstreaming-ului" (analiza pe 30 state europene).