Pe strazile orasului meu de provincie se mai vad
inca haine de blana.Sunt aproape toate imbatranite,inca in buna stare,dar
mirosind cu siguranta a naftalina. Sunt purtate intotdeauna de senioare.
Par oarecum nepotrivite,nu
doar demodate:moda poate reveni, e ciclica,dar in prezent ecologia ruineaza
blanaria.
Ei bine, senioarele isi scot
blanurile la aer cand se duc unde se pot duce ele in orasul meu provincial :la
piata,in vizita la o prietena, la spital,la nepoti.Nu la promenada, pentru ca
nu se mai poarta,nu la opera, pentru ca nu avem, nu la teatru,pentru ca nici
teatrul nu mai e ce-a fost odata, nu la baluri( ei, Doamne..).
Cu toate astea, blanurile
sunt purtate.Credeti ca se intampla asta numai de frica moliilor? Acesta e
motivul minor.Cel major este ca femeile sunt FEMEI,iar femeia este
cocheta. Cochetaria nu accepta ca varsta s-o masoare (ca sa-l parafrazez un pic
invers pe Corneille),pe de o parte, dar, pe de alta parte,pentru o
femeie,cochetaria este un barometru al starii ei de spirit,un medicament,o
forma de autoaparare la atacul implacabil al anilor.
O forma de rezistenta. O
lectie de viata pentru cele tinere si frumoase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu