E nevoie de gratiere

Se vorbeste din ce in ce mai insistent despre amnistie si gratiere.Desi sunt avocat, sau tocmai pentru aceea, o manifestare de clementa dupa multi, foarte multi ani de severitate judiciara excesiva,este mai mult decat benefica.

Din punct de vedere al politicii penale,Romania este o tara dura.Faptele considerate infractiuni sunt numeroase,exista chiar o inclinatie exagerata a legii spre despicarea firului in patru, spre inventarea de infractiuni,spre intocmirea de dosare penale,chiar daca faptei comise i se potriveste mai curand eticheta de contraventie ori chiar abatere disciplinara.

Suntem tara in care pentru orice fapta penala, cu un grad infim de pericol social,se aplica pedeapsa cu inchisoarea. Nu amenda,nu alte tipuri de sanctiuni,doar inchisoarea. Asa se face ca inchisorile romanesti sunt arhipline,asadar statistic stam bine la sanctionarea infractiunilor. Uitam insa cu desavarsire ca exista ceva ce se numeste "preventie", o institutie care exista in organigrama politiei judiciare,dar care, se vede, nu face mare lucru in a preveni comiterea de fapte penale prin metode specifice.De parca ne-am feri sa prevenim, sa avertizam,sa iertam sau sa sanctionam mai bland prima abatere,fapta cu pericol social redus,produsa din culpa, accidentul. Accident, in Romania,inseamna mai ales accident de circulatie,de prea multe ori soldat cu victime,iar pentru astfel de fapte suntem prea ingaduitori: nu mi se pare ca cel ce conduce un bolid cu 150 km/ora,fara sa respecte regulile, si care omoara pe ocupantii unei Dacii conduse corect, ar trebui sa fie considerat ca a ucis din culpa si lasat in libertate. In schimb,un hot marunt,care fura pentru a manca, ajunge sigur in penitenciar.

Christine Lagarde,sefa FMI, a fost condamnata penal pentru neglijenta,dar Franta are un sistem penal flexibil, in care faptele pot fi sanctionate fara privare de libertate.O neglijenta in serviciu de tipul celei comise de Lagarde ar trimite un roman dupa gratii pentru cel putin 6 ani.

Ce incerc sa spun?

Este timpul unor schimbari in politica penala romaneasca,dar sunt masuri care se pot lua eficient numai in timp,cantarind cu grija implicatiile si consecintele acestora.Juridicul este un domeniu mai esential decat oricare altul, pentru ca nimic nu se poate face inafara sa.De unde nevoia de analiza, sinteza, dar si de actiune.

E nevoie de diminuarea numarului detinutilor din penitenciarele romanesti,de reducerea numarului persoanelor stigmatizate de condamnari penale pentru "orice",e nevoie de gratiere,de amnistie,masuri care se pot lua rapid si salutar.

Partidele trebuie sa fie ecologiste

Sunt ecologista, fara sa fac parte dintr-un partid ecologist.De altfel, mi se pare neconcludent ca exista partide politice care se intituleaza "ecologiste", "verzi" etc. Consider ca oricare partid politic care se respecta si doreste sa ajunga la guvernare, este obligat sa se ocupe de protejarea naturii, reducerea poluarii, educatia in spiritul ecologiei a tuturor cetatenilor.

Imi pasa de planeta,de viitorul oamenilor pe pamant.Am facut chiar doua incercari de a sensibiliza cativa membri ai parlamentului,trimitandu-le doua proiecte de propuneri legislative privind reducerea poluarii cu pungi de plastic si reducerea risipei alimentare.Ambele inspirate din legislatia europeana, din directive europene,care trebuie implementate.Voiam sa ajut legislativul sa o ia inaintea executivului, pentru ca, dupa parerea mea de fost deputat, atunci cand esti membru al parlamentului, esti mult mai aproape de oameni decat cei din Palatul Victoria,care sunt,mai mult sau mai putin, birocrati. De prisos de spus ca propunerile mele nu au fost insusite. Prost construite,probabil,nu stiu pentru ca nu mi s-a raspuns.

Azi, la TV 5 Monde,vad parti ale Frantei inecate in smog si aflu masurile pe care primariile marilor orase amenintate de poluare: Paris, Strasbourg, le iau pentru a reduce acest pericol.Concret,in Paris azi circula numai masini cu numar de inmatriculare impar,politia vegheaza ca acest lucru sa se intample si sa sanctioneze pe recalcitranti. In schimb,sau in compensare,mijloacele de transport in comun sunt gratuite azi. Adica,daca am inteles eu bine ( si am inteles),exista anumite zile in care masinile pot circula selectionat dupa numarul de inmatriculare,zile in care folosirea mijloacelor de transport in comun este gratuita pentru toti, inclusiv pentru cei care nu au voie sa isi foloseasca masina proprie.

Voila, o idee si pentru noi,mai ales pentru marile orase in care, din cauza traficului rutier,smogul sufoca tot.A,se vor gasi multi care sa sara in sus si sa reclame caracterul "ceausist" al acestei masuri. Si se vor gasi si urechi dispuse sa se aplece la o asemenea prostie.
Ei, iata ca e mai europeana decat credem.

George Enescu.Ultima dorinta.Tescanii de Bacau

In 1946 George Enescu redacta un document intitulat "ultima dorinta" in care cerea sa fie inmormantat la Tescani, alaturi de sotia sa, Maruca.In 1947 sotii George Enescu si Maruca Cantacuzino Tescanu donau statului roman mosia Tescani, alaturi de toate celelalte proprietati.De retinut ca la Tescanii de Bacau,compozitorul isi pregatise locul de veci. Parasind Romania dupa donatie, cei doi soti au mai trait cativa ani in Paris.Enescu face un testament in 1952 prin care lasa legatar universal pe sotia sa, Maruca,precizand, totodata, ca acest testament anuleaza orice alt testament de acest fel facut anterior, in Franta sau aiurea. Enescu moare in 1955 la Paris si este ingropat acolo,iar sotia sa Maruca il urmeaza,dorind, ea insasi, printr-un testament, sa fie inmormantata la Paris, alaturi de sotul sau.

In calitate de avocat,dar si de locuitor al Bacaului,iubitor al lui Enescu si al Tescanilor, ma gandesc de ani buni la posibilitatea de gasi o solutie pentru a-l aduce pe Enescu acolo unde el insusi a dorit sa ramana pentru vecie, adica la Tescani.

Prima problema care se cere a fi solutionata, este cea juridica.Avem,deci, o "ultima dorinta" exprimata de Enescu, prin care acesta doreste sa fie inmormantat la Tescani,alaturi de Maruca,act datat 1946,avem apoi un testament prin care Maruca este desemnata legatar universal,si mai avem si testamentul Marucai, care doreste sa fie inmormantata la Paris,alaturi de sotul ei,pe care, nota bene, ea l-a ingropat acolo in 1955,in ciuda dorintei lui.

Care dintre  aceste acte este mai important din punct de vedere juridic?

Consider ca "ultima dorinta" din 1946 a lui Enescu este un testament sui-generis,care nu cuprinde dispozitii de ordin material, dar contine totusi, dispozitii "pentru cauza de moarte",care se cer respectate.De notat ca actul din 1952 este intitulat de insusi Enescu "testament" si precizeaza ca acesta anuleaza "orice alt testament de acest fel", precizare cu o insemnatate juridica importanta,care inseamna ca Enescu a dorit sa invalideze orice alt "testament" anterior,nu si  "ultima dorinta" exprimata in 1946.

Cat despre testamentul Marucai,acesta este o modalitate de a incalca ultima dorinta a lui Enescu,dar nu cu rea credinta, adaug eu, ci pentru ca Maruca nu a dorit sa-l redea pe Enescu acelora care,in mintea sa,il facusera pe Enescu sa renunte la tot si sa se expatrieze.Asa fiind, eu nu o acuz pe Maruca,dar, in acelasi timp, testamentul sau nu are o valoare mai mare decat ultima dorinta a lui Enescu.

Oare ce si-a dorit Enescu mai mult? Sa fie ingropat la Tescani alaturi de Maruca, sa fie ingropat la Tescani sau sa fie ingropat alaturi de Maruca?

Juridic, e dificil de dat un raspuns transant. Ramane loc politicului,care ar trebui sa faca demersuri pentru ca trupul lui Enescu, cu sau fara al Marucai, sa fie readus la Tescani. In prezent, Tescaniul este un loc frumos,incarcat de magie, de istorie,de sunetele muzicii lui Enescu care se simtea inspirat aici si care a dorit sa zaca aici pentru eternitate.Cu trupul sau readus aici, Tescanii ar deveni un loc de pelerinaj spiritual,un centru al culturii romanesti,un loc de referinta pentru muzica lumii.

In Pere Lachaise ,marele cimitir parizian, zac multe personalitati,printre ele,Enescu.

La Tescani,ar fi numai EL.Si noi,romanii,alaturi de el,aducandu-i omagiul nostru,glorificandu-l, simtindu-ne fericiti de a-l fi dat umanitatii.Oare nu merita sa ne batem pentru a-l readuce acasa?

Martin Schultz,viitorul cancelar al Germaniei?

L-am cunoscut pe Martin Schultz si sunt mandra de a fi fost membra a Parlamentului European in perioada cand acesta era presedinte al PE, asa cum este si in prezent.Dar acum Martin Schultz si-a anuntat decizia ferma de a parasi aceasta importanta pozitie pentru a se implica total in politica interna a tarii sale, Germania,scopul final al acestei decizii fiind, cum se afirma din ce in ce mai mult,candidatura sa  din partea socialistilor germani,pentru postul de cancelar al Germaniei.
Asa cum il cunosc ca fostul meu presedinte,un om competent,serios,de o verticalitate si o moralitate ireprosabile,un politician versat si corect,cu Martin Schultz la conducerea Germaniei,viitorul acesteia si al Europei suna bine.Iar prietenia intre politicieni nu poate fi decat de folos tarilor acestora.

25 noiembrie, ziua internationala impotriva violentei contra femeilor

Violenta in familie este un subiect la care toata lumea se pricepe, ca la fotbal sau la politica.In realitate,este una dintre problemele cele mai dificile care pot exista. Dificil de inteles, dificil de solutionat.

In primul rand ar trebui sa ne hotaram daca subiectul analizei este violenta impotriva femeilor sau violenta in familie.E adevarat ca violenta in familie  include in proportie covarsitoare violenta impotriva femeilor,dar,in familie pot exista si alte victime:copiii,sotul, parintii varstnici.

25 nov este ziua internationala impotriva violentei contra femeilor,in familie si inafara ei,cuprinzand violente conjugale ( fizice, sexuale,economice, psihologice,structurale),hartuire sexuala etc,forme multiple de violenta indreptate impotriva femeilor,in general.

Pentru a analiza un fenomen,ai nevoie de statistici specifice.In Romania,singurele date statistice referitoare la violenta contra femeilor provin de la Politie si de la organizatii non guvernamentale specializate in domeniu.

Legislatia inseamna legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie,deci nu a violentei impotriva femeilor. Din acest considerent,statisticile politiei se refera global la plangerile depuse impotriva agresorilor din cadrul familiei si vizeaza victime femei si copii.

Includerea in legislatie a ordinului de protectie s-a facut numai pentru ca a intrat in vigoare directiva UE cu acest subiect,asadar,merci UE.

Grupus PES din PE cere in recenta sa manifestare de vointa legata de 25 nov, o directiva europeana privind violenta impotriva femeilor,ceea ce ar insemna un pas urias inainte in lupta pentru recunoasterea amplorii violentei impotriva femeilor si a combaterii acesteia, ca fenomen major, de sine statator,diferit de alte tipuri de violenta domestica.

Trebuie sa intelegem ca amestecarea,tratarea nediferentiata a violentei in familie cu violenta impotriva femeilor, nu face decat sa estompeze dimensiunea reala a violentei impotriva femeilor,ca subiect de drept individualizat.

Avem nevoie de statistici clare privind violenta in familie. 30.367  fapte penale de violenta in 2014, spune Politia,130.000 femei au apelat numarul 112 tot in 2014,in 2015 au fost 9014 cazuri de violenta in familie pe rolul instantelor.. Date din care nu intelegem mare lucru,tocmai pentru ca sunt amestecate si confuze.

Imbucurator este faptul ca intrarea in vigoare a prevederii privind ordinului de protectie inclus in legea 217/2003,nu  a trecut neobservata de victime si ca in 2015, de pilda, s-au pronuntat 365 de hotarari judecatoresti cu acest subiect,ceea ce demonstreaza interesul victimelor pentru apelarea la justitie.Problema nu este insa rezolvata decat partial.Ordinul de protectie poate functiona pe o perioada determinata de timp,iar legislatia este incompleta pentru o protectie reala full-time a victimelor.

O alta problema nerezolvata este cea a adaposturilor pentru victime,care este data de lege in sarcina autoritatilor locale. Conform site-ului Agentiei Nationale pentru Egalitate de Sanse (ANES), exista un numar de circa 15 judete in care nu exista nici un adapost pentru victime,dupa cum nu exista decat un singur centru de reeducare pentru agresori.

Concluzia nu este decat una: violenta impotriva femeilor este o problema reala si grava-in 2014 au fost ucise in familiile romanesti 142 de femei-cate 5 femei la doua zile, ceea ce este de-a dreptul terifiant, ca sa nu mai vorbim de loviri, amenintari, injurii,violente sexuale, hartuire sexuala la locul de munca sau pe strada etc,etc. Mediul rural nu mai concureaza mediul urban,instructia (sau lipsa acesteia) nu mai are mare importanta,varsta,de asemenea. Cu alte cuvinte,violenta impotriva femeilor in Romania  se dovedeste a exista peste tot.

Ce trebuie facut pentru reducerea si eradicarea acestui fenomen ?

In primul rand ANES trebuie sa isi faca treaba mai bine, sa realizeze statistici,sa ceara CONES ( un alt organism care cuprinde autoritati la nivel inalt din toate domeniile) sa elaboreze harta reala a violentelor impotriva femeilor-nu a violentei in familie-pentru a avea imaginea explicita a dimensiunilor fenomenului,sa puna in practica programe clare cu masuri concrete de identificare a victimelor,prevenire si combatere a fenomenului.Conferintele, mesele rotunde si declaratiile de presa nu sunt de ajuns. E nevoie de croirea unui model de solutii pe care ar trebui sa-l aiba la indemana o victima-femeie,din momentul exercitarii asupra sa a violentei si pana la incetarea acesteia si la sanctionarea agresorului,cu verificarea in concret a conditiilor de protectie,cazare,ajutor financiar etc,pentru ca prevederile legii sa nu fie doar vorbe.

Trebuie facute eforturi pentru elaborarea unei directive europene privind violenta impotriva femeilor,pentru care se pronunta si insista grupul socialist din Parlamentul European. Semnarea si ratificarea Conventiei de la Istanbul a Consiliului Europei privind violenta impotriva femeii si a violentei domestice de cateva state membre UE ( intre care si Romania in 2016), nu poate duce la garantarea drepturilor femeilor victime ale violentei in spatiul UE,fiind nevoie, cum acelasi grup socialist o cere, ca UE insasi ca entitate sa adere la aceasta conventie.

E nevoie sa tratam problema violentei impotriva femeilor ca pe o problema extrem serioasa,politic, nu politicianist,cu antrenarea tuturor parghiilor sociale,cu constiinta ca in sec. 21 un asemenea fenomen este o prezenta rusinoasa,care pune in umbra cele mai mari realizari din domeniul apararii si realizariidrepturilor omului.Violenta impotriva femeilor este o pata pe obrazul umanitatii, o boala care poate si trebuie sa fie eradicata.

77 de oncologi dintr-o lovitura..

Nu 7, ca in povestea croitorasului cel viteaz, ci 77..Dar nu e de gluma,ci o problema foarte serioasa,fata de care simt nevoia sa ma pronunt.

Daca in ceea ce priveste scandalul dezinfectantilor frauda si pericolul social sunt evidente,in cazul medicilor invitati sa participe la un congres de specialitate,care s-ar face vinovati prin aceasta de comiterea infractiunii de luare de mita, este evident ca nu ne mai facem bine.Din punct de vedere penal, desigur.

Sa admitem ca medicii au fost vizitati de catre firma de medicamente,care are,in mod legal, de altfel, dreptul de a-si face politica de marketing si care a prezentat acestora un medicament folosit in tratamentul cancerului.

Sa retinem ca nimeni nu afirma ca acest medicament este un fals, o contrafacere,sau apa chioara precum dezinfectantii mai sus pomeniti, deci este un medicament verificat, admis de forurile competente sa fie folosit, inclusiv in Romania.

Sa recunoastem  ca medicii,specialisti in oncologie au interesul profesional de a participa la congrese medicale si ca pot fi sponsorizati in aceasta activitate.

Sa admitem ca s-ar putea ca acesti medici sa recomande pacientilor lor medicamente produse de aceasta firma,medicamente permise in circuitul medical.

Si atunci, unde e mita? Unde e pericolul social al acestei participari la un congres medical cu sponsorizarea unei firme de medicamente?Are medicul dreptul de a recomanda orice medicament considera acesta ca face bine pacientului,sau trebuie sa fie cenzurat in aceasta actiune?

Are dreptul pacientul sa beneficieze de medicamente bune,recomandate de medicul bine pregatit profesional?

Da,industria farmaceutica este una dintre cele mai prospere in lume, da, oamenii consuma multe medicamente,da medicii recomanda medicamente.Dar aceste realitati au pandantele lor: speranta de viata a crescut semnificativ,apar maladii noi,cercetarea medicala costa enorm,iar pacientii au dreptul la cele mai bune solutii medicale, la medicamente si medici buni.

Revenind in plan juridic,atata vreme cat nu se face dovada ca cei 77 ar fi  primit sponsorizarea cu conditionarea si promisiunea corespunzatoare de a recomanda medicamentul produs de sponsor, chiar daca stiau ca nu e unul de calitate, acesti medici nu au comis nici o fapta penala.

Sadiq Khan, noul primar al vechii Londre

Sadiq Khan este noul primar al Londrei.Avocat, laburist,doua calitati care ma leaga de acest personaj.Pachistanez, musulman,alte calitati,pe care le respect.

Sadiq Khan, fost ministru in cabinetul socialistului Gordon Brown, a devenit carmuitorul destinelor londonezilor,o populatie eterogena,vivace,gata sa se exprime prin Speackers Corner din Hyde park,niciodata amorfa, niciodata banala.

Ma bucur ca socialistii britanici au reusit sa aleaga un candidat valoros si sa-l impuna.Ma bucur ca l-a batut pe un candidat "de bani gata" si fara profil politic sau moral.

Victoria laburistilor si a lui Sadiq Khan este comparabila cu victoria lui Barack Obama, intr-un fel. Desi britanicii sunt o natiune mult mai maleabila, totusi extrem de mandra de radacini si traditii..Cu toate astea, ca orice neam vechi, care se respecta,stie sa se schimbe, atunci cand interesele majore o cer. Si acum este nevoie de flexibilitate,de colaborare,de intelegere, mai mult decat oricand.

Sadiq Khan e un om inca tanar, avocat si socialist-combinatia perfecta pentru reusita. Sper sa rezolve problema poluarii din Londra-am studiat acolo doua luni si m-am cam sufocat pe strada- si sa faca din aceasta capitala veche un oras nou, viu, bogat etnic si cultural,un spatiu al pacii si intelegerii. Marea Britanie merita un astfel de lider gospodar al maretei sale capitale.

Binefacerile cardului de fidelitate..pentru cine?

Un documentar pe TV France 2 despre cardul de fidelitate, ma pune foarte serios pe ganduri.Am si eu, ca mai toata lumea,carduri de fidelitate ici si colo,dar marturisesc ca nu mi-am pus niciodata problema consecintelor folosirii acestora,cu exceptia reducerii infime a pretului produsului cumparat..In schimbul acestui avantaj,spune documentarul, se constata ca emitentii acestor carduri,adica supermarketurile,farmaciile etc au acces la informatii directe despre tine:ce mananci,ce medicamente iei, daca esti sau nu gravida, daca suferi de incontinenta urinara etc,etc. Informatii pe care,de multe ori,comerciantii le afla inaintea celor apropiati tie,pe care le pastreaza in diferite scopuri.In special, pentru a-si croi tehnicile de marketing,pentru ase aproviziona cunoscand preferintele consumatorilor fideli,dar si pentru a oferi informatii despre consum producatorilor. Iar acestia au, astfel, la dispozitie date extrem de interesante,altfel greu de obtinut, despre consum, preferinte, tendinte,ceea ce ii ajuta fundamental in productie,in vanzare,deci, in obtinerea de profituri imense,cu eforturi minime.

Poate nu e ceva neaparat ilegal,poate nu e nimeni interesat sa foloseasca informatia ca sufar de incontinenta urinara, ca mi-am cumparat un test de sarcina, ca beau bere Ciuc sau vin de  Cotnari, ori ca mananc mai ales cascaval de Penteleu.Dar acum inteleg de ce primesc apeluri telefonice prin care mi se prezinta un anumit produs din cele pe care le cumpar cu predilectie,de ce cutia mea postala e intesata cu oferte pentru altele,de asemenea cumparate des.Si, sa va spun drept, nu-mi place sa aflu ca datele mele personale sunt la indemana oricui,pentru ca atunci cand mi-am facut cardul de fidelitate am dat datele reale,asa cum facem mai toti.

Asa cum spuneam, acest documentar m-a pus serios pe ganduri.Traim ,practic, in vitrine,ideea de viata privata este o gluma,vulnerabilitatea fiintei noastre este imensa.Ne suparam pe presa, pe tabloide,pentru ca se amesteca in viata noastra, dar, la o analiza mai atenta, descoperim surse de nesiguranta si de incalcare a vietii noastre private la crearea carora contribuim benevol noi insine.

Ce-ti doresc eu, tie, dulce primarie?

Sa ma ierte Eminescu pentru aceasta parafraza, asta e o prima dorinta adresata nu primariei, desigur..

Apoi..iata ca a mai venit un an electoral in care localele se produc in deschiderea parlamentarelor. Asta ca ordine, ca timing, pentru ca, asa cum se vede si se stie,localele sunt mult mai importante.De ce? Ar fi cateva argumente: alesii locali sunt nume si persoane, oameni in carne si oase, localnici, cunoscuti-adica laudati sau injurati de ai lor, vecini, colegi de scoala,de serviciu etc-in timp ce ,de multe ori, circumscriptiile electorale trimit in parlament necunoscuti,recomandati de centru etc.Ca o paranteza, nu incetez sa ma mir de ce sunt votati acesti oameni,mai ales ca in 2008 si 2012 am avut un sistem care se numea "uninominal",conform caruia omul era ales individual,pentru el insusi, nu ca parte dintr-o lista,si, cu toate astea, alegatorii au ales cu elan nume necunoscute,oameni care vazusera colegiul din avion..Ma rog, vocea alegatorului e vocea zeilor, ca sa parafrazez un dicton latin..

Apoi, localele sunt mai aproape de interesele localnicilor: de acestea depind taxele locale, spitalele,soarta scolilor, a bibliotecilor, a parcurilor,a linistii, a ţâşnitorilor, a wc publice..Ar mai fi multe care ar trebui sa depinda de locale, dar romanul e mai modest,nu stie ce drepturi are, asa ca trecem..

Asadar, localele sunt cele mai importante pentru romani,pe ele sa ne concentram si sa incercam sa raspundem la intrebarea: ce asteapta( sau ar trebui sa astepte românii) de la primarie?

Ca umblata prin lume si vazand cu ce se ocupa primariile din mari orase ale UE,m-am gandit sa fac un decalog al asteptarilor mele, ale amicilor si vecinilor mei,fata de primaria mea.Si asta e rezultatul:
-primaria trebuie sa fie un loc deschis, accesibil la orice ora;
-primaria ar trebui sa fie un spatiu de informare si consiliere pentru localnici si straini;
-primaria ar trebui sa isi organizeze activitatea diferentiat, pe fiecare district(sector, cartier);
-primaria ar trebui sa aiba evidenta tuturor locuitorilor cu probleme;varstnici,saraci,singuri,pe care sa ii viziteze regulat;
-primaria ar trebui sa organizeze dezbateri publice cu privire la decizii care privesc sau afecteaza viata locuitorilor: constructii noi, amenajari etc;
-primaria ar trebui sa realizeze crearea de contacte intre categoriile de locuitori:pensionari si tineri doritori sa-i ajute,proprietari de locuinte cu spatii excedentare si tineri doritori sa inchirieze,pentru a facilita si incuraja solidaritatea comunitara;
-primaria ar trebui sa faciliteze crearea de relatii intre locuitori si prestatori de servicii: de curatenie, de ingrijire a locuintei in absenta proprietarilor etc,verificand si garantand corectitudinea prestatorilor de asemenea servicii;
-primaria ar trebui sa repartizeze consilierii locali pe diferite cartiere,pentru a garanta prezenta constanta a acestora in mijlocul locuitorilor,in vederea cunoasterii si rezolvarii problemelor acestora;
-primaria ar trebui sa aiba un centru de consultanta cu privire la locurile de munca disponibile, cursurile de pregatire in diverse domenii organizate de firme private sau publice;
-primaria ar trebui sa informeze permanent cu privire la nivelul de poluare al apei, aerului, zgomotului,gunoiului etc.

Decalog, am zis..Ar mai fi multe de spus.Mi-as dori ca primaria sa fie cu adevarat un "city hall", un loc al orasului, al locuitorilor acestuia.Este inutil sa spun ca asta nu se intampla in Romania.De ce ? Mai ales pentru ca romanii nu stiu ca au drepturi si nu si le exercita.
De aceea, cu buna credinta,scriu aceste randuri pentru a va atentiona, dragi romani, ca exista nenumarate primarii in lumea europeana in care toate aceste atributii sunt asumate de primarii si cunoscute de locuitori. Poate asta va va ajuta sa va decideti cu privire la candidatii pentru localele din acest an.
Mai mult, poate ca asta va va ajuta sa deveniti mai critici si sa adaugati decalogului meu orientativ, alte elemente.Succes!

Un alt fel de urare de 8 Martie

8 martie nu e o zi de sarbatoare propriu zisa.Femeile nu ar trebui neaparat sa se bucure  azi ( desi e greu,cand totul se invarte in jurul nostru in aceasta zi,toate florile,cantecele,laudele,osanalele din lume,ne rasfata..),ci ar trebui sa cugete la conditia femeii.Macar azi sa ne facem timp si sa gandim la rece:cum e cu discriminarea,cu diferenta salariala,cu saracia la feminin,cu violenta impotriva femeilor,cu sanatatea femeilor,cu traficul de femei si prostitutia,cu munca fortata, cu obligatia de a procrea etc,etc.Sunt probleme ale femeilor dintotdeauna,care sunt, nu stiu cum se face, cel mai greu de rezolvat in aceasta lume in care femeia e "eterna poveste" pe de o parte, si "nigger of the world",pe de alta parte.

De 8 Martie eu va fac,dragi femei, alte urari decat cele pe care le veti primi, sunt sigura,cat e ziulica de lunga: faceti-va un cadou si educati-va copiii in spiritul egalitatii, nu mai incurajati mentinerea stereotipurilor de gen, nu mai cumparati ghiozdane roz si albastre, hainute roz si albastre, nu mai cereti numai fetitelor sa fie cuminti, nu mai spuneti baietilor sa nu mai planga "ca sunt barbati", nu mai cumparati papusi Barbie , care devin modele nocive pentru fetitele voastre inca de la varste extrem de fragede..

Educati-va copiii in mod egal, evitati sa induceti ideea de diferenta intre fetite si baieti inca din leagan. Stiu, vor fi multe reactii contra acestor biete vorbe ale mele,suntem pricepute, noi, romancele, sa argumentam, dar atentie, sunt argumente impotriva noastra.

Lumea e nedreapta cu femeile-si va rog sa va ganditi bine inainte de a protesta. Cele cateva femei care conduc,se afirma in diferite domenii,sunt putinele exceptii, care confirma regula. Marea majoritate a femeilor sunt mai putin egale decat barbatii,si asta porneste din leagan, de acolo de unde mama de baiat vede lucrurile altfel decat mama de fata. Si nici nu-si da seama de asta.

Asadar,8 Martie, ziua internationala a femeii ar trebui, in opinia mea sa fie ziua in care femeile de pretutindeni mediteaza asupra drepturilor lor. Pentru ca in celelalte 364 (365 in 2016)/zile ale anului sunt prinse cu treburile "normale" pe care societatea i le atribuie in mod "traditional", dar pe care si le asuma orice femeie.

Industria tutunului si Eva

Joi seara ma uit la un documentar ancheta realizat de France 2 pe tema tutunului.E vorba despre felul in care a evoluat mecanismul de redactare a directivei tutunului (2014/40/UE),despre povestea comisarului european  Dalli. Pe scurt, comisarul John Dalli, detinatorul portofoliului sanatatii in comisia europeana condusa de Barroso, a demisionat ca urmare a alegatiilor de coruptie .O inscenare, dupa parerea reporterilor, pentru a-l compromite, pentru ca el dorea sa produca o directiva extrem de dura la adresa producatorilor de tutun.

Dar nu despre cazul Dalli vreau sa bloggez, ci despre felul in care este abordata problema tutunului de catre mass-media si o parte a societatii civile. Precizez din start ca nu sunt fumatoare, ca fumul de tigara imi face rau fizic, ca cer intotdeauna la hotel camera la un etaj pentru nefumatori, ca nu intru intr-un restaurant in care se fumeaza, ca incetinesc pasul cand ma aflu pe strada  in spatele unui fumator.
Bref, as prefera ca toti iubitorii de tutun sa il mestece.
Pentru toate aceste considerente, consider ca in ultimii ani, putini, s-au facut pasi uriasi in directia protejarii "nevinovatilor", a nefumatorilor: imi amintesc ca in urma cu 10 ani ceream insistent un loc mai in fata in avion, pentru a nu fuma pasiv alaturi de cei care nu puteau sa reziste cateva ore fara o tigara,ca nu-mi vine sa cred ca pot respira in tren ori autobuz, ca pot sa mananc pizza cu alta aroma decat cea de tutun..
Revenind la documentarul de aseara,pe langa Dalli, se cautau argumente pentru a culpabiliza industria tutunului pentru moartea prematura a mult prea multor fumatori,pentru cheltuielile uriase facute cu ingrijirea bolnavilor de boli produse de tutun, ba chiar si pentru faptul ca industria tutunului finanteaza oficial comisia europeana si guverne ale statelor europene pentru sustinerea de campanii contra fumatului, ceea ce ar fi cinism.
Ei, bine, nu e chair asa, dupa parerea mea de nefumatoare.
Industria tutunului e o industrie,urmareste profitul,firesc, din valorificarea pe piata a unui produs permis,legal-tutunul. Ca orice alta industrie, isi face reclama, isi prezinta produsele cat mai atragator ambalate, sugereaza ca fumatul mentine silueta sau ajuta la pierderea greutatii (tigari slim)etc.

Directiva tutunului,emisa ca urmare a constatarii efectelor major negative ale fumatului, a interzis industriei tutunului toate aceste metode de marketing: pachetele de tigari vor avea un aspect tern,neatragator, vor fi toate cam la fel, s-au interzis mesajele promotionale, sunt obligatorii avertismentele de genul"fumatul dauneaza grav sanatatii, poate duce la deces" etc. In plus, se cere statelor membre sa faca legi prin care sa fie interzis fumatul in locuri publice, sa fie sanctionate dur persoanele care nu respecta asemenea dispozitii etc.

Repet,fumatul poate ucide, e clar, si chiar o face. Dar tigara nu e pusa cu sila de industria tutunului in gura fumatorului. Mi-e teama ca intrarea in vigoare a tuturor prevederilor directivei nu va schimba mare lucru, daca nu vor fi facute eforturi serioase pentru educarea publicului, mai ales a adolescentilor si tinerilor. Si asta e greu, pentru ca la 14-15 ani, cand se apuca de fumat, copiii nostri nu stiu ce e boala si nu cred in moarte. De aceea, metodele pe care familia, scoala,statul , ar trebui sa le foloseasca pentru a descuraja copiii sa fumeze, ar trebui sa fie speciale.

Incepand cu exemplul personal al parintilor si profesorilor.

Dar atata vreme cat in casa mama si tata fumeaza, cand in scoli exista un colt pentru fumatorii profesori, cand vezi gravide cu tigara in gura, de ce mai acuzam industria tutunului? Pentru ca exista? Pentru ca e profitabila?

Ati vazut, desigur, un spot publicitar in care se vorbeste ceva despre "prima bere pe care ai baut-o cu tatal tau", care ar fiind o amintire memorabila. (Pe cand vom reveni la "prostituata oferita de tata la 18 ani", care era una din amintirile frumoase ale lui Proust? ) Cu ce e mai putin daunator consumul de alcool, si de ce acesta ar trebui sa poata sa isi faca marketing in acest fel?

Alcoolul,tutunul, sunt produse daunatoare sanatatii. Ca si sarea, zaharul,nu-i asa?

Dar, deocamdata, avem directiva tutunului, care trebuie implementata.Vad ca industria cere o perioada de tranzitie,mi se pare corect. Si mai astept cu incredere rezultatele miraculoase ale scaderii consumului de tutun prin simpla schimbare a aspectului pachetului de tigari si a absentei reclamelor la tutun, in lipsa unor campanii serioase de constientizare a pericolului consumului de tutun la copii si tineri, mai ales. Dar cum inca o acuzam pe Eva ca l-a obligat pe Adam sa manance marul,nu m-as mira sa criticam in continuare numai industria tutunului...

Condamnatii din penitenciare au dreptul la drepturi

Citesc despre iminenta modificare a legii privind executarea pedepselor, cu privire la scrierea de carti in penitenciare,care poate avea efect asupra duratei pedepsei.Cum se intampla des la noi, luati de un val heirupist,vrem sa aruncam copilul impreuna cu apa murdara din copaie.

E adevarat ca aceasta prevedere e introdusa si ea heirupist,copiata de undeva,fara sa fie insotita de norme adiacente care sa o faca aplicabila si corecta.Pentru ca este o prevedere buna,care face posibila aplicarea institutiei reabilitarii.Rolul unei pedepse privative de libertate,asa cum stie orice absolvent de drept,este mai ales reeducarea condamnatului si prevenirea comiterii de noi infractiuni.La noi, rolul pedepsei este mai ales acela de a umple penitenciarele, si asa supraaglomerate,cu cat mai multi condamnati, spre slava statisticilor.

Cerinta de a se scrie lucrari 'stiintifice" este din start o prostie.Ce inseamna 'stiintific", cine apreciaza caracterul unei lucrari scrise in penitenciar? O comisie formata din persoane care nu trebuie sa aiba competenta necesara stabilirii caracterului stiintific al unei lucrari.

Se propun tot felul de aiureli: sa fie lucrari scrise in domenii care se studiaza in facultati, sa aiba incarcatura de informatii si bibliografie comparativa cu o teza de doctorat, etc. Adica, sa organizam doctorate in puscarii..de parca nu avem destui doctori in Romania..

In realitate,aceasta prevedere ar putea avea o mare importanta in reeducarea condamnatilor, fara sa fie impusa cerinta de "lucrare stiintifica": ar da posibilitate acestora sa rememoreze faptele, sa regrete cu adevarat, si nu doar declarativ,comiterea infractiunii,sa isi faca un plan de viata de dupa penitenciar, sa-si propuna sa fie curati, morali,sa se reintegreze social.Toate aceste cuvinte sunt termeni de specialitate, "stiintifici", care tin de stiinta dreptului penal..Dar, cui ii pasa sa se faca ceva ca lumea la noi? E drept ca unii "condamnati-vedete"-nu dau nume, ii stim toti- au scris mult in penitenciare.A vazut cineva aceste carti, altcineva decat comisiile cu pricina? Nu le putem vedea nici pe cele considerate "stiintifice",nici pe cele pe care aceste comisii le resping.

Ar trebui sa pretindem o modificare a legii sus mentionate, dar nu in sensul de a face doctorate in puscarii, ci in ideea de a ajuta societatea, care a condamnat la privare de libertate niste membri ai sai, sa ii recupereze reabilitati.Asa cum spune stiinta dreptului.

PS: salut recentul punct de vedere al vice premierului Vasile Dancu prin care este sustinuta necesitatea pastrarii a ceea ce este bun in aceasta lege si ma mir de lipsa de comunicare intre membri guvernului, de vreme ce ministra justitiei a anuntat "suspendarea" prevederilor despre care am povestit mai sus.Poate o convinge seful sau ierarhic..

Barbie se ingrasa ca sa recucereasca fetitele..

Barbie se ingrasa ca sa recucereasca fetitele..Dupa multi ani de cand "feministele" critica papusa Barbie, pe care o considera responsabila de anorexie, de influentarea directa a fetitelor spre un ideal fizic imposibil de atins avand o stare de sanatate buna,iata ca scaderea vanzarilor determina pe producatorii lui Barbie sa fabrice papusi diverse,modele ale unor fiinte umane care chiar exista.Sa se fi desteptat si mamicile, cele care cumpara Barbie fetitelor lor,gravandu-le,poate inconstient, in minte, un ideal de frumusete care le duce pe multe, la boala?

Sa economisim, sa boicotam chiar, pungile din plastic subtire,pentru binele nostru si al copiilor nostri

Cunoasteti, desigur, punga de plastic subtire sau foarte subtire.Are intre 15-50 microni grosime si este pusa la dispozitia noastra pentru autoambalarea produselor alimentare.O lamaie-o punga,3 rosii-o punga,un avocado-o punga,un kilogram de cartofi-o alta punga.In medie,un roman foloseste 200 de astfel de pungi anual,pe care,de regula,le arunca dupa prima utilizare la cosul de gunoi.De aici,punga ajunge in tomberonul de gunoi, in masina de gunoi,la groapa de gunoi, in mediul inconjurator, zburand duse de vant pana la Dunare si mare.

In UE s-au folosit si aruncat anul trecut circa 100 miliarde de asemenea pungi,care urmeaza, desigur, trasee asemanatoare.Problema este ca sunt extrem de longevive,rezistand in natura circa 400 ani.Pungile din plastic subtire,se dezintegreaza ceva mai repede decat cele din plastic mai gros( cele pe care le cumparam de la casele de marcat),dar se amesteca cu solul,fiind ciugulite de pasari, cu planctonul, fiind asimilate de pesti, sunt confundate cu meduzele de catre broastele testose sau pestii mai mari etc,etc.Rezulta un proces dezastruos de poluare a naturii,florei si faunei, la care noi, consumatorii,contribuim din plin.

Va propun sa deveniti partasii unei campanii de constientizare,in primul rand, a numarului de pungi pe care fiecare dintre voi le consuma saptamanal, lunar, anual.Ca un prim pas, eu am inceput sa le adun intr-o punga mai mare din plastic mai gros, sa le numar periodic, sa le arunc la tomberon grupate,legate,pentru a evita risipirea lor in natura si pentru a reduce individual, acest flagel.De asemenea, incerc, pe cat posibil, sa reduc tentatia folosirii cate unei pungi pentru fiecare produs pe care il cumpar si sa refolosesc cat mai mult aceeasi punga.

Va invit sa ne mobilizam.Cele mai eficiente masuri de reducere a acestor zburatoare in natura sunt cele care tin de gesturile fiecaruia dintre noi.Retineti ca , daca polonezii si italienii consuma cate 466 pungi /persoana/ pe an,danezii si finlandezii folosesc numai 4!

Deci, nu e imposibil!

Preventia in sanatate si nevoia de profesionalism

Preventia in sanatate este dreptul omului de a fi informat si de a beneficia de felul in care statul isi creaza si gospodareste, adica pune in practica,politica de sanatate publica.Cu alte cuvinte,statul este interesat ca cetatenii sai sa fie sanatosi ( pentru ca e mai bine si mai ieftin asa) si pentru aceasta practica niste reguli in acest scop.Repet, scopul statului sunt cetatenii sanatosi,iar acest scop se coroboreaza cu dreptul fiecarui cetatean la sanatate.Regulile pe care statul le impune in acest scop trebuie sa aiba in vedere faptul ca cetatenii sunt indreptatiti la sanatate,iar statul are obligatia de a realiza scopul sau respectanddreptul cetateanului.

Initiativa recenta plecata de la dl Nicolaescu are cateva mari defectiuni:
-este politicianista, adica apare in an electoral.In urma cu cativa ani,cand dl Nicolaescu era ministru al sanatatii, iar eu un simplu deputat, l-am interpelat repetat in legatura cu necesitatea realizarii unui program national de depistare precoce a cancerului de col uterin.Pentru tot judetul Bacau, ar fi beneficiat de gratuitate la depistare numai 8000 femei,in plus, acel "program national" nu prevedea norme de aplicare,respectiv instiintarea femeilor,programarea acestora pentru analize, etc.Dar, iata ca acum,in prag de alegeri, dl fost ministru revine cu propunerea sa;
-preventia nu este vazuta ca un drept al omului, ci ca o obligatie, sanctionata extrem de dur;
-o lege nu poate fi adusa la cunostinta publicului, pusa in dezbatere in modalitatea in care este pusa aceasta lege, adica,nu-i nimic daca nu intelegeti ce vrem noi,o sa venim cu norme de aplicare si atunci veti intelege.Pai, atunci, ce mai dezbatem public, daca nu avem toate datele la dispozitie? In plus, orice jurist o stie, normele de aplicare nu pot adauga la lege,deci, ceea ce nu este inca prevazut in textul supus dezbaterii nu poate, in nici un caz sa fie adaugat,modificat, prin normele de aplicare.
Concluzia, a mea, cel putin: principiul preventiei in sanatate e bun,avem nevoie sa reducem numarul bolnavilor,dar avem de asemeneanevoie de o lege facuta cu cap,completa,de sine statatoare si de folos oamenilor.

LikeCommentShare

Tristeti provinciale..

Una din Babe..Un fel de cocteil de zapada uda si apa inghetata cade din cerul gri..Nu e frig,dar umezeala trece prin stofa blugilor,cizmele iau apa care balteste pe trotuar,mana inmanusata strange manerul umbrelei pentru a se incalzi..Gluga pufoaicei imi acopera pe jumatate chipul si, din cand in cand, o trag spre spate ca sa mai vad si altceva decat caldaramul noroios..In fata unui bloc opreste o masina din care coboara o pereche.Nu mi-ar fi atras atentia daca nu as fi simtit brusc un miros de medicamente.Ridic ochii si ii vad urcand scara:el,batran,imbracat decent,banal.Ea,batrana, intr-un palton ce lasa la vedere poalele unui halat de casa rosu si marginea unei camasi de noapte albe.Femeia urca scarile incet,barbatul o sprijina,trec amandoi sovaitori prin usa cu arc,se fac nevazuti in scara blocului..Mirosul de medicament pluteste in urma lor..

De cate ori ne gandim la povestile oamenilor cu care ne intalnim de-a lungul zilei? Rar,poate niciodata.Dar semnele sunt peste tot:un simplu miros de medicament care pluteste in urma unui cuplu batran spune o poveste:el a mers astazi la spital, a luat-o si a adus-o acasa.E ingrijorat,stie ca va trebui sa aiba grija de ea.Cel putin, cat a fost in spital,o vizita zilnic,statea pe marginea patului,o intreba cum se simte, o vedea palida,vorbea cu asistenta in timp ce ii strecura o ciocolata in buzunar,ii aducea portocale si supa..De azi, insa, o va vedea mereu palida,va face el piata,va gati, va face curat in casa in felul barbatului, adica prost, dupa parerea ei..Cat despre ea,deja se simte vinovata pentru boala ei,pentru ca nu mai poate tine casa cum stie ea,ca nu mai poate gati..Se uita la el cu recunostinta pentru fiecare pahar cu apa pe care i-l aduce.Ce ciudat si nepotrivit,nu-i asa, ca femeia sa stea in pat si barbatul sa o serveasca..Invers e mai normal..Trebuie sa se faca bine repede..Casa are nevoie de ea..

...Mirosul de medicamente dispare dizolvat in perdeaua rece si lichida a Babei..

Femei..

Pe strazile orasului meu de provincie se mai vad inca haine de blana.Sunt aproape toate imbatranite,inca in buna stare,dar mirosind cu siguranta a naftalina. Sunt purtate intotdeauna de senioare.

Par oarecum nepotrivite,nu doar demodate:moda poate reveni, e ciclica,dar in prezent ecologia ruineaza blanaria.

Ei bine, senioarele isi scot blanurile la aer cand se duc unde se pot duce ele in orasul meu provincial :la piata,in vizita la o prietena, la spital,la nepoti.Nu la promenada, pentru ca nu se mai poarta,nu la opera, pentru ca nu avem, nu la teatru,pentru ca nici teatrul nu mai e ce-a fost odata, nu la baluri( ei, Doamne..).

Cu toate astea, blanurile sunt purtate.Credeti ca se intampla asta numai de frica moliilor? Acesta e motivul minor.Cel major este ca femeile sunt FEMEI,iar femeia este cocheta. Cochetaria nu accepta ca varsta s-o masoare (ca sa-l parafrazez un pic invers pe Corneille),pe de o parte, dar, pe de alta parte,pentru o femeie,cochetaria este un barometru al starii ei de spirit,un medicament,o forma de autoaparare la atacul implacabil al anilor.

O forma de rezistenta. O lectie de viata pentru cele tinere si frumoase.

Apropos de cei 50 de ani ai Monicai Belucci

Revistele de femei scriu despre si pentru femei tinere, frumoase,moderne. E drept, e placut sa deschizi o revista cu pagini lucioase, cu fotografii colorate,artistice,infatisand chipuri tinere, siluete perfecte.

E interesant sa citesti sfaturile expertilor in machiaj, coafura,manichiura, pedichiura, dar si ale celor care ne explica cum trebuie sa traim pe perioada sarcinii pentru a ramane atragatoare si a nu dauna micii fiinte care se formeaza in noi.

E bine sa citesti despre cum sa nu ne ingrasam, sa ramanem svelte,sa pierdem din greutate.

E interesant sa citesti despre femei care reusesc in cariera si in viata de familie (faimoasa tema a concilierii vietii de familie a femeii cu cariera ei, desi familia e formata din el si ea, desigur..),despre femeile inselate in dragoste care reusesc sa-si depaseasca depresia si sa o ia de la capat.E grozav sa vezi cum trebuie sa te porti ca sa-l cuceresti si sa-l tii langa tine,cum sa treci (sau nu) peste momentul cand descoperi ca te inseala..

E util sa vezi oferte de produse cosmetice,de haine si accesorii,sa primesti sfaturi despre ce e bine si ce e rau in compunerea unei tinute potrivite la locul si timpul potrivit, sa citesti despre vietile vedetelor ( apropos,oare de ce folosim acest termen pe post de sinonim la cineva pe care l-ai vazut la TV sau in presa “mondena”, si despre care stim, eventual, cum il/o cheama, eventual ii stim numele de scena sau doar prenumele?)...

Bref,revistele de femei sunt utile,desigur,dar sunt utile,cred eu, pentru acele femei care sunt la varsta la care se presupune ca sunt interesate de aceste subiecte.De fapt,poti sa fi trecut de varsta aceea si tot o sa fii interesata, dar, citind aceste reviste,tu, cea care ai trecut de varsta “aceea” te simti cumva,exclusa.

De aceea, ma intreb: unde sunt revistele pentru femeile majoritare, care sunt cele trecute de varsta “aceea”,mai plinute sau chiar grase,mai putin frumoase sau chiar urate sau banale, mai putin elegante sau chiar sleampete? Unde sunt revistele pentru femeile cu cariere banale,care conciliaza viata lor profesionala neinteresanta,uneori penibila, cu viata lor de familie( adica cu a doua cariera neinteresanta, banala) fara sa stie ca realizeaza acest deziderat inainte ca acesta sa fie formulat ca principiu de viata ideala? Unde sunt revistele pentru femeia trecuta de 60 de ani care, la pensie fiind,se simte obligata sa faca tot ce tine de functionarea cotidiana a casei ei ( piata,plata facturilor,cozi la medicul de familie), dar si de casa copilului ei care i-a “daruit” un nepot sau mai multi, care trebuie dusi si adusi la gradinita sau scoala,hraniti, ingrijiti etc,etc..

Ei bine, si femeia aceea vrea sa citeasca o revista de femei in care sa gaseasca insa, raspunsuri si la problemele ei.Nu cer segregare pe piata revistelor,ar fi plictisitor chiar si pentru femeia non-conforma sa citeasca numai despre “babe”.Ati observat, desigur, ca atunci cand se intalnesc doua senioare, subiectele de dezbatut sunt sanatatea, banii,second hand,oferte la supermarket  si nepotii, dar asta nu inseamna ca numai aceste subiecte sunt interesante pentru ele,ci aceste subiecte sunt singurele la ordinea zilei.

E greu la pensie,oricat de mult sustinem ca nu e asa.Dar, daca macar o revista pentru femei si-ar rezerva spatiu si pentru aceste femei, care,desi la pensie, sunt totusi, FEMEI,alta ar fi si viata lor.Si a revistei, pentru ca ar fi cumparata si de alte categorii de cititoare, nu numai de cele tinere.

O femeie ramane femeie toata viata ei:i-ar prinde bine cateva sfaturi de machiaj,coafura,sanatate,tonus,recomandari de produse de infrumusetare pentru varsta ei..Ati observat, desigur, ca toate produsele cosmetice isi fac reclama folosind chipuri tinere,care arata foarte bine si fara machiaj,dar, cand apare la tv cate o femeie care nu mai e tanara,se vede aproape intotdeauna ca a fost machiata in graba de o angajata a televiziunii cu pricina intr-un mod standard,nepotrivit, care o face pe beneficiara sa arate ca o caricatura.

Imi doresc o revista de femei pentru toate femeile, cu rubrici permanente pentru toate femeile,cu femei de toate varstele pe coperta,cu povesti de viata ale tuturor femeilor (ale senioarelor pot fi chiar mai interesante, pentru ca vietile lor sunt mai lungi..).E foarte greu, oare? Nu cred.Dar cred ca toate femeile trebuie sa fie bagate in seama.Cel putin pentru eventualitatea,de loc de neglijat, a cresterii numarului de cititoare. 

Canada are nevoie de medicii romani.Dar cu vizele, cum ramane?

 O stire de astazi anunta interesul autoritatilor  canadiene pentru medicii si personalul medical din Romania, mai ales in domenii precum radio-oncologia si radiologia.In scopul atragerii de personal medical romanesc doritor sa lucreze in Canada, reprezentanti ai Ministerului Integrarii vor fi prezenti in Romania in cursul lunii noiembrie.

Pana aici, toate bune.Interesul strainilor, de data aceasta ,al canadienilor, pentru scoala romaneasca de medicina si specialistii nostri in domeniu, ne onoreaza ,demonstreaza valoarea acestora si reprezinta, in acelasi timp, noi oportunitati pentru lucratorii romani din acest domeniu, de a-si exercita profesia in strainatate in conditii cu siguranta mai bune decat in majoritatea spitalelor romanesti si cu salarii, desigur, mai atragatoare.

Gasesc insa ca, inca o data,suntem pusi intr-o situatie incorecta,noi, romanii: foarte recent,Romania a solicitat din nou sprijinul UE pentru "convingerea" Canadei sa renunte la obligativitatea vizelor pentru romani.Dupa cum stim, numai cetatenii romani,bulgari si croati se 'bucura" de acest tratament diferentiat din partea Canadei,in timp ce restul cetatenilor Europei, categorie care ne cuprinde si pe noi,pot intra in Canada fara vize in baza statutului lor de cetateni europeni.Acest demers nu a fost urmat de solutia asteptata de Romania.

Pe perioada cat am facut parte din Parlamentul European am fost membra a delegatiei UE-Canada si am avut ocazia sa particip la trei intruniri cu autoritatile canadiene de top in domeniul emigratiei,intre care senatorul Tilson, seful comitetului de resort din Parlamentul canadian.A fost una dintre temele mele predilecte si am invocat cu hotarare necesitatea eliminarii tratamentului discriminatoriu al romanilor cu privire la vize.De fiecare data, ni se dadeau asigurari ca acest fapt se va produce curand.

Daca invitatia autoritatilor canadiene adresata medicilor romani reprezinta o modalitate concreta, preliminara, de schimbare a atitudinii Canadei cu privire la obligativitatea vizelor pentru romani, atunci salut cu bucurie aceasta initiativa.

Daca insa aceasta reprezinta numai o atitudine interesata,prin care Canada urmareste sa isi rezolve o problema interna de politica medicala,nu mi se pare un lucru de lauda. Lasand de o parte dreptul medicilor romani de a munci in conditii mai bune, pe care il respect si sustin, consider ca acest moment este unul pe care autoritatile romane ar trebui sa il speculeze in sensul cel mai pozitiv al cuvantului, in scopul readucerii pe tapet a necesitatii desfiintarii vizelor pentru romani.Este momentul stabilirii unui calendar clar,al modalitatilor concrete prin care nu numai medicii de care are nevoie Canada, ci si toti romanii sa poata obtine un statut egal cu al celorlalti cetateni europeni.

Viata de familie implinita,calitatea de parinte, sunt calitati in plus in CV candidatului Victor Ponta

Familia Ponta este o familie frumoasa,unita.Parintii sunt oameni tineri,frumosi, care isi iubesc cu adevarat copiii si sunt iubiti de acestia.Am constatat personal aceste lucruri.Dar si pentru cei care nu-i cunosc pe sotii Ponta decat din informatiile si imaginile care apar despre ei in mediul virtual si in presa scrisa,aceste afirmatii sunt de necontestat.

E drept ca pentru oamenii obisnuiti,un cuplu extrem de cunoscut cum este cel al sotilor Ponta trezeste curiozitate,simpatie sau critici,dupa caz, intr-un mod mult mai intens decat fata de alte cupluri.FB,de pilda, este plin de poze postate de oameni obisnuiti,care surprind momente intime, gesturi, reactii, sentimente omenesti firesti,prin care cei ce le posteaza vor sa imparta cu ceilalti bucuria, mandria de a avea copii.Ma uit cu induiosare la aceste poze, inteleg ratiunea pentru care acesti “prieteni” imi trimit si mie zambetul copilului lor,si sunt recunoscatoare pentru asta.

Familia Ponta nu este altfel decat acesti prieteni FB: sunt mandri de copiii lor,de cuplul lor, posteaza imagini,impartasesc bucuria lor cu toata lumea.Faptul ca sunt persoane publice, ca exercita functii importante, ca sunt in lumina reflectoarelor tot timpul, sunt oare motive pentru ca sa se rusineze de realizarea lor cea mai importanta, copiii? Cred ca trebuie sa le recunoastem acestor oameni dreptul de a se bucura si a se lauda cu copiii lor!

Si mai cred ca aceasta trasatura a candidatului la presedintia Romaniei, Victor Ponta, este o calitate in plus,care ii imbogateste personalitatea,ii completeaza profilul si il face si mai uman.Si asta este categoric, in beneficiul tarii pe care se pregateste sa o conduca in calitate de presedinte.