Si mai am un comentariu astazi, generat tot de stiri:dezastrul de la metroul moscovit provocat de femeile-sinucigase.
Parca ti se pare si mai cumplit, si mai sinistru sa auzi despre terorism la feminin:e ceva rar,mult mai greu de crezut si de explicat, desi presa vorbeste despre "vaduvele negre", femei cecene ramasa vaduve pentru ca sotii lor au fost ucisi de rusi, si care au decis sa se razbune. Suna a scenariu de film.
Nu spun ca nu ar fi adevarat,dar vreau sa spun ce am aflat in urma cu cativa ani, pe cand in Consiliul Europei se facea un raport despre diferite forme de violenta indreptate impotriva femeilor si crimele zise "de onoare".Printre acestea, obligarea unor femei, gasite vinovate de diverse abateri morale ( adulter, parasirea sotului,opozitia la tratamentul crud pe care familiile patriarhale il aplica femeilor,protestul la purtarea valului etc) sa se "sinucida" in cadrul unor atentate teroriste.
Si ma gandeam ca este bine sa se stie ca exista si astfel de "vaduve negre", care sunt silite sa aleaga intre a fi ucise de ai lor , in urma unor condamnari "de onoare" si sa se arunce in aer intr-un tren plin de oameni.
marți, 30 martie 2010
Patriotism sau "The patriotism"?
Un mesaj pe care mi-l trimite o amica profesoara si care relateaza despre un document scris, se pare, in limba dacilor, document care se pastreaza la Budapesta si care a fost descifrat de o profesoara romanca, imi da prilej sa reflectez un pic asupra rolului educatiei.Ca tot dezbatem acum noul proiect,ca tot ne ajuta mass-media redand inregistrari cu presedintele Basescu, cel care vorbeste despre rolul educatiei, care este, in opinia domniei sale, acela de a pregati tinerii pentru a face fata la locul de munca ( citat aproximativ, auzit aseara de la dl profesor Marga, si care il contrazicea pe presedinte, spanand ca rolul educatiei este de a forma OAMENI,nu roboti).
Deci, acest document vorbeste despre o perioada extrem de putin cunoscuta din istoria romanismului-sec 10-12, atunci cand au aparut pe aceste meleaguri popoarele migratoare, mai ales ungurii, care, cum stim , au o teorie:ei au gasit un spatiu golit de populatie, pe care s-au asezat.
Asemenea date sunt, in ultimii ani, din ce in ce mai numeroase,iar accesul qvasigeneral la internet al copiilor ar putea, lesne, sa-i informeze.Problema e ca ei nu stiu ce sa caute( inafara jocurilor violente si a filmelor porno, care sunt extrem de la indemana..).Asadar,scoala ar putea face acest serviciu, de Cicerone pentru scolari, in scopul informarii acestora, dar, mai ales in directia nasterii PATRIOTISMULUI. Acest sentiment indispensabil existentei unui neam nu se poate invata obligatoriu, nu se poate impune.El se naste treptat, firesc, atunci cand cei informati ii ajuta pe cei tineri sa afle.
In lumea contemporana se fac filme despre patriotismul american, se moare in numele patriotismului, se duc razboaie pentru tara, numai la noi, patriotismul e ceva de rusine, de condamnat, de evitat.
Si nu cred ca in proiectul noii legi a invatamantului i-a pasat cuiva sa introduca, macar principial, aceasta notiune, acest scop,aceasta normalitate, de fapt, pentru un popor traitor intr-o tara intemeiata si stabila.
Deci, acest document vorbeste despre o perioada extrem de putin cunoscuta din istoria romanismului-sec 10-12, atunci cand au aparut pe aceste meleaguri popoarele migratoare, mai ales ungurii, care, cum stim , au o teorie:ei au gasit un spatiu golit de populatie, pe care s-au asezat.
Asemenea date sunt, in ultimii ani, din ce in ce mai numeroase,iar accesul qvasigeneral la internet al copiilor ar putea, lesne, sa-i informeze.Problema e ca ei nu stiu ce sa caute( inafara jocurilor violente si a filmelor porno, care sunt extrem de la indemana..).Asadar,scoala ar putea face acest serviciu, de Cicerone pentru scolari, in scopul informarii acestora, dar, mai ales in directia nasterii PATRIOTISMULUI. Acest sentiment indispensabil existentei unui neam nu se poate invata obligatoriu, nu se poate impune.El se naste treptat, firesc, atunci cand cei informati ii ajuta pe cei tineri sa afle.
In lumea contemporana se fac filme despre patriotismul american, se moare in numele patriotismului, se duc razboaie pentru tara, numai la noi, patriotismul e ceva de rusine, de condamnat, de evitat.
Si nu cred ca in proiectul noii legi a invatamantului i-a pasat cuiva sa introduca, macar principial, aceasta notiune, acest scop,aceasta normalitate, de fapt, pentru un popor traitor intr-o tara intemeiata si stabila.
miercuri, 24 martie 2010
Diferentierea varstei de pensionare dupa criteriul maternitatii:o aberatie discriminatorie
Propunerea diferentierii varstei de pensionare a femeilor dupa criteriul maternitatii este discriminatorie.
Exista o justificare istorica a diferentei varstei de pensionare intre femei si barbati, justitficare care incepe, incetul cu incetul, sa nu mai fie valabila in Europa « traditionala » , motiv pentru care in acel spatiu se vorbeste din ce in ce mai insistent de egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati.
In acea Europa, femeile sunt, in general, de acord cu aceasta masura, care poate produce efecte pozitive asupra lor in anii cei mai grei ai vietii,cei ai pensiei, avand in vedere si aspectul obiectiv al duratei de viata mai indelungate pentru femei.
Romania, desi stat membru al UE, nu se afla in acea parte traditonala a Europei despre care am vorbit :in Romania femeia casatorita continua sa munceasca dublu fata de barbatul sau, continua sa isi asume sarcini transmise din mosi-stramosi( cresterea copiilor, ingrijirea lor si a sotului sau a parintilor varstnici, educarea copiilor)pe langa jobul dinafara casei, iar statul roman continua sa nu ia nici o masura concreta prin care aceste sarcini traditionale ale femeii sa nu fie epuizante.
Asadar,egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati, ideal pozitiva, nu se poate aplica cu acelesi efecte in Romania actuala, decat insotita obligatoriu de politici de sprijinire a muncii femeii in gospodarie.
Ideea de a diferentia varsta de pensionare a femeilor mame fata de a celorlalte este de natura a introduce discriminarea intre femei :
-nu toate femeile pot avea copii( si nu intotdeauna este vina lor)
-exista femei care cresc copiii sotilor lor, fara sa ii infieze
-exista femei care nasc copii si nu se ingrijesc efectiv de ei
-nasterea unui copil nu mai este o obligatie,ca inainte de 1989, ci un drept liber asumat
O declaratie recenta a reprezentantilor sindicatelor care au participat la discutii cu guvernantii aduce un nou aspect, si mai discriminatoriu :aud ca vor beneficia de reducerea varstei de pensionare femeile care au nascut mai mult de un copil.Deci, mama de un copil nu este, de fapt, o mama in acceptiunea guvernantilor…
Ceea ce trebuie sa faca statul este sa stimuleze si sa incurajeze natalitatea , sa sprijine familia( asa cum este definita in legislatie :parintii si copiii lor minori), sa ajute femeia mama in perioada sa activa si ,eventual,sa-i majoreze, cu cateva procente pensia fata de femeia care nu a nascut sau crescut un copil.
In realitate, masura cresterii varstei de pensionare pentru femei si barbati pana la 65 ani este menita, asa cum guvernul insusi recunoaste, sa imbunatateasca sustenabilitatea financiara a sistemului atat prin venituri mai mari cat si prin cheltuieli mai reduse.Guvernul isi doreste pensionari mai putini si contributii mai mari ale salariatilor la fondul de pensii.
In aceste conditii,introducerea unor prevederi de natura a crea diferente nejustificate intre femei nu face altceva decat sa produca disensiuni,nemultumiri intra-gen, sa creeze false motive de animozitate ,urmarind, in fapt, deturnarea atentiei oamenilor de la starea dezastruoasa a sistemului de pensii romanesc si de la lipsa de solutii politice corecte si eficiente in domeniu a guvernului Romaniei.
Exista o justificare istorica a diferentei varstei de pensionare intre femei si barbati, justitficare care incepe, incetul cu incetul, sa nu mai fie valabila in Europa « traditionala » , motiv pentru care in acel spatiu se vorbeste din ce in ce mai insistent de egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati.
In acea Europa, femeile sunt, in general, de acord cu aceasta masura, care poate produce efecte pozitive asupra lor in anii cei mai grei ai vietii,cei ai pensiei, avand in vedere si aspectul obiectiv al duratei de viata mai indelungate pentru femei.
Romania, desi stat membru al UE, nu se afla in acea parte traditonala a Europei despre care am vorbit :in Romania femeia casatorita continua sa munceasca dublu fata de barbatul sau, continua sa isi asume sarcini transmise din mosi-stramosi( cresterea copiilor, ingrijirea lor si a sotului sau a parintilor varstnici, educarea copiilor)pe langa jobul dinafara casei, iar statul roman continua sa nu ia nici o masura concreta prin care aceste sarcini traditionale ale femeii sa nu fie epuizante.
Asadar,egalizarea varstei de pensionare pentru femei si barbati, ideal pozitiva, nu se poate aplica cu acelesi efecte in Romania actuala, decat insotita obligatoriu de politici de sprijinire a muncii femeii in gospodarie.
Ideea de a diferentia varsta de pensionare a femeilor mame fata de a celorlalte este de natura a introduce discriminarea intre femei :
-nu toate femeile pot avea copii( si nu intotdeauna este vina lor)
-exista femei care cresc copiii sotilor lor, fara sa ii infieze
-exista femei care nasc copii si nu se ingrijesc efectiv de ei
-nasterea unui copil nu mai este o obligatie,ca inainte de 1989, ci un drept liber asumat
O declaratie recenta a reprezentantilor sindicatelor care au participat la discutii cu guvernantii aduce un nou aspect, si mai discriminatoriu :aud ca vor beneficia de reducerea varstei de pensionare femeile care au nascut mai mult de un copil.Deci, mama de un copil nu este, de fapt, o mama in acceptiunea guvernantilor…
Ceea ce trebuie sa faca statul este sa stimuleze si sa incurajeze natalitatea , sa sprijine familia( asa cum este definita in legislatie :parintii si copiii lor minori), sa ajute femeia mama in perioada sa activa si ,eventual,sa-i majoreze, cu cateva procente pensia fata de femeia care nu a nascut sau crescut un copil.
In realitate, masura cresterii varstei de pensionare pentru femei si barbati pana la 65 ani este menita, asa cum guvernul insusi recunoaste, sa imbunatateasca sustenabilitatea financiara a sistemului atat prin venituri mai mari cat si prin cheltuieli mai reduse.Guvernul isi doreste pensionari mai putini si contributii mai mari ale salariatilor la fondul de pensii.
In aceste conditii,introducerea unor prevederi de natura a crea diferente nejustificate intre femei nu face altceva decat sa produca disensiuni,nemultumiri intra-gen, sa creeze false motive de animozitate ,urmarind, in fapt, deturnarea atentiei oamenilor de la starea dezastruoasa a sistemului de pensii romanesc si de la lipsa de solutii politice corecte si eficiente in domeniu a guvernului Romaniei.
"La cratita!" si la sindicat
Tara e bulversata de greve sau amenintari cu greva,mai ales ale celor din invatamant.Am vazut multimea luand cu asalt sediul unei autoritati locale din Buzau si am constatat ca marea majoritate a celor ce-si revendicau drepturile ,erau femei. Mai tinere, mai putin tinere,mai frumoase,mai comune, mai solide sau mai fragile, femeile erau in strada si , purtand pancarte,scandau lozinci si fortau usile.
Ele dominau ecranul, firesc, daca ne gandim la faptul ca cele mai multe cadre didactice sunt femei.
Dar, paradoxal, cand e vorba de declaratii ,pe ecrane nu apare nici o femeie lider-sindical intre numerosii lideri ai sindicatelor din educatie.Si te intrebi: oare femeile acelea care stau in strada si isi cer drepturile nu sunt capabile, nu sunt interesate, nu vor sa fie si in conducerea sindicatelor care organizeaza aceste miscari?
Sau poate ele ii lasa pe colegii lor, barbatii, sa se sacrifice in negocieri si declaratii, iar ele isi pastreaza partea "usoara",uzuala, a vietii sindicale, adica marsurile si protestele?
Adica principiul "la cratita!" domneste si aici?
Ele dominau ecranul, firesc, daca ne gandim la faptul ca cele mai multe cadre didactice sunt femei.
Dar, paradoxal, cand e vorba de declaratii ,pe ecrane nu apare nici o femeie lider-sindical intre numerosii lideri ai sindicatelor din educatie.Si te intrebi: oare femeile acelea care stau in strada si isi cer drepturile nu sunt capabile, nu sunt interesate, nu vor sa fie si in conducerea sindicatelor care organizeaza aceste miscari?
Sau poate ele ii lasa pe colegii lor, barbatii, sa se sacrifice in negocieri si declaratii, iar ele isi pastreaza partea "usoara",uzuala, a vietii sindicale, adica marsurile si protestele?
Adica principiul "la cratita!" domneste si aici?
luni, 22 martie 2010
Post scriptum
Si parca pentru a-mi confirma punctul de vedere, o stire de ultima ora spune ca la Parlamentul European reprezentanti ai Italiei organizeaza o dezbatere pe tema legii romanesti a adoptiilor, aceea care restrange extrem de mult adoptiile internationale( dupa ce , tot in urma unor dezbateri la nivel european, Romania si-a modificat in sensul acesta extrem de restrictiv, legea adoptiilor.Dar asta e alta poveste...).
Sa nu-i acuzam pe medici ca pleaca din Romania
Eu nu ii acuz pe medicii romani care pleaca sa munceasca in alta tara.Si nici nu cred ca solutia ar fi sa ii pui sa plateasca cheltuielile de scolarizare sau sa ii obligi, pur si simplu, sa munceasca un timp pentru tara, dupa care sa plece.Cu asemenea solutii nu am face decat sa declansam iarasi acuze de tipul "facem ca Ceasusescu care ne-a comercializat diplomele, ne intoarcem la comunism".In plus, tinerii medici romani, legati de glie, nu ar da nici un randament.
Solutiile ar trebui sa vina de la Bruxelles, sa fie europene.Dar pentru asta e nevoie ca noi, romanii, sa ducem aceasta problema acolo , sa provocam dezbateri si sa insistam ca Europa sa ne ajute.In Comunitatea europeana functioneaza principiul solidaritatii intre state, de aceea, atunci cand plange Grecia, de pilda, sufera intreaga Europa.
Romania ar trebui sa se planga, prin intermediul guvernantilor si a reprezentantilor sai acolo, de aceasta situatie extrem de grava:medicii nostri pleaca in masa la chemarea irezistibila a altor tari europene, care au gasit in Romania solutia sustinerii sistemului lor medical.Ei au bani si conditii excelente pentru specialistii nostri,care, pe buna dreptate, nu pot refuza asemenea oferte.
Nu sa-i acuzam de lipsa de patriotism pe medici, nu sa-i acuzam ca pleaca si ne lasa mai bolnavi ca oricand!Nu pe ei sa-i acuzam, ci pe cei care guverneaza aceasta tara fara sa se gandeasca la oamenii acestei tari, fara sa caute solutii pentru ei, fara sa se foloseasca, in numele si pentru romani, de drepturile pe care Romania,intrata cu sacrificii mari in Uniunea Europeana, le are in acest spatiu.
Calitatea de membru in UE da dreptul guvernantilor sa faca si altceva decat declaratii despre banii europeni pe care au ei de gand sa ni-i aduca.
Calitatea de membru in UE inseamna ca Romania poate cere asistenta, consultanta, sustinere, ajutor de la tarile-surori care profita de pe urma Romaniei si de la decidentii Uniunii.
Solutiile ar trebui sa vina de la Bruxelles, sa fie europene.Dar pentru asta e nevoie ca noi, romanii, sa ducem aceasta problema acolo , sa provocam dezbateri si sa insistam ca Europa sa ne ajute.In Comunitatea europeana functioneaza principiul solidaritatii intre state, de aceea, atunci cand plange Grecia, de pilda, sufera intreaga Europa.
Romania ar trebui sa se planga, prin intermediul guvernantilor si a reprezentantilor sai acolo, de aceasta situatie extrem de grava:medicii nostri pleaca in masa la chemarea irezistibila a altor tari europene, care au gasit in Romania solutia sustinerii sistemului lor medical.Ei au bani si conditii excelente pentru specialistii nostri,care, pe buna dreptate, nu pot refuza asemenea oferte.
Nu sa-i acuzam de lipsa de patriotism pe medici, nu sa-i acuzam ca pleaca si ne lasa mai bolnavi ca oricand!Nu pe ei sa-i acuzam, ci pe cei care guverneaza aceasta tara fara sa se gandeasca la oamenii acestei tari, fara sa caute solutii pentru ei, fara sa se foloseasca, in numele si pentru romani, de drepturile pe care Romania,intrata cu sacrificii mari in Uniunea Europeana, le are in acest spatiu.
Calitatea de membru in UE da dreptul guvernantilor sa faca si altceva decat declaratii despre banii europeni pe care au ei de gand sa ni-i aduca.
Calitatea de membru in UE inseamna ca Romania poate cere asistenta, consultanta, sustinere, ajutor de la tarile-surori care profita de pe urma Romaniei si de la decidentii Uniunii.
vineri, 19 martie 2010
Scrisoare deschisa catre ministrul Educatiei,Cerceterii, Tineretului si Sportului, Daniel Petru Funeriu
Pregatiti o lege a educatiei care va avea un impact major asupra societatii romanesti.Inainte chiar de a fi supus dezbaterii publice, proiectul a starnit, in mod firesc, mari discutii in mass-media.Reprezentanti ai sindicatelor profesorilor, cadre didactice ,diversi specialisti in educatie isi expun punctele de vedere, asa cum, de altefel, de-a lungul anilor, s-a intamplat ori de cate ori ministerul educatiei anunta noi strategii pentru acest domeniu esential pentru existenta insasi a societatii.
Pornind de la afirmatia cuprinsa in proiectul legii, care a aparut astazi pe site-ul ministerului educatiei, si anume :copiii sunt « beneficiarii primari ai invatamantului», afirmatie corecta, ajung la esenta demersului meu :copiii trebuie consultati in legatura cu acest proiect de lege care ii priveste in mod direct , nemijlocit si « primar ».
Nicaieri in continutul proiectului nu apare nici cea mai mica mentiune generata de obligatia Romaniei , in calitate de membra a Consiliului Europei, de a respecta prevederile deciziei 1864/13 03 2009 privind promovarea participarii copiilor la luarea deciziilor care ii privesc.
In calitate de raportor al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei pe aceasta tema, va cer sa luati toate masurile pentru ca beneficiarii primari ai proiectului de lege privind educatia sa fie consultati in mod efectiv si sa isi exprime opinia.Sa nu uitam ca acesti beneficiari sunt copii cu varste cuprinse intre 6-18 ani, cetateni cu drepturi depline ai acestei tari, avand posibilitatea diferentiata, conform varstei si puterii lor de intelegere, de a se exprima cu privire la luarea unor decizii in ceea ce priveste propria lor educatie, propriul lor viitor.
Si s-ar putea ca din partea copiilor nostri sa apara idei interesante, care vor contribui la stabilizarea si coerenta sistemului educational romanesc.
Romania este tara paradoxala care are in acelasi timp un sistem educational cu sincope,sovaielnic si instabil si elevi geniali.
Sa-i ascultam si sa le luam in considerare decizia !
Pornind de la afirmatia cuprinsa in proiectul legii, care a aparut astazi pe site-ul ministerului educatiei, si anume :copiii sunt « beneficiarii primari ai invatamantului», afirmatie corecta, ajung la esenta demersului meu :copiii trebuie consultati in legatura cu acest proiect de lege care ii priveste in mod direct , nemijlocit si « primar ».
Nicaieri in continutul proiectului nu apare nici cea mai mica mentiune generata de obligatia Romaniei , in calitate de membra a Consiliului Europei, de a respecta prevederile deciziei 1864/13 03 2009 privind promovarea participarii copiilor la luarea deciziilor care ii privesc.
In calitate de raportor al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei pe aceasta tema, va cer sa luati toate masurile pentru ca beneficiarii primari ai proiectului de lege privind educatia sa fie consultati in mod efectiv si sa isi exprime opinia.Sa nu uitam ca acesti beneficiari sunt copii cu varste cuprinse intre 6-18 ani, cetateni cu drepturi depline ai acestei tari, avand posibilitatea diferentiata, conform varstei si puterii lor de intelegere, de a se exprima cu privire la luarea unor decizii in ceea ce priveste propria lor educatie, propriul lor viitor.
Si s-ar putea ca din partea copiilor nostri sa apara idei interesante, care vor contribui la stabilizarea si coerenta sistemului educational romanesc.
Romania este tara paradoxala care are in acelasi timp un sistem educational cu sincope,sovaielnic si instabil si elevi geniali.
Sa-i ascultam si sa le luam in considerare decizia !
miercuri, 17 martie 2010
300 de parlamentari pentru romani
A trecut martie, ne intoarcem la viata noastra obisnuita..Si, binenteles ca blogul ma cheama pe teme de actualitate.
Cum ar fi numarul magic "300".
Nu ma pricep la astrologie, psihologie sau numerologie, dar e clar ca presedintele Basescu are o preferinta pentru cifra 3, si dupa "322" ne da de mestecat"300".Desigur, e vorba de cei 300 de parlamentari pe care ii va avea viitorul parlament unicameral al Romaniei.
De ce 300? Nici o explicatie( de asta ma gandesc eu la numerologie etc, o fi ceva ce nu stim noi..).
Pentru cei interesati, un tur pe google ne da rapid imaginea parlamentelor europene din punct de vedere al numarului de parlamentari.Se pot decela niste criterii pe baza carora popoarele si-au stabilit numarul alesilor legiuitori: traditie,numarul de locuitori,functionalitate.Romania nu are nici mai multi ,nici mai putini parlamentari decat oricare alta tara care ii seamana la populatie ori suprafata.
Are, in schimb, ceva ce nu are nici o alta tara:o reprezentare in parlament a minoritatilor nationale.Cele 18 minoritati nationale recunoscute de lege sunt reprezentate in Camera Deputatilor de cate o persoana, indiferent ca e vorba de un grup mai numeros(rromii, de pilda) sau de cateva sute de etnici (rutenii, de pilda).
Apare, deci o problema in perspectiva revizuirii constitutiei care isi propune disparitia unei camere a parlamentului si reducerea numarului de alesi: ce se intampla cu cei 18?
Daca pastram aceasta prevedere constitutionala( pentru care suntem peste tot mentionati,laudati, dar nimeni nu ne imita), atunci cei 18 vor trebui sa fie inclusi in cei 300.
Daca ne mai gandim si la locurile UDMR care are un electorat constant de aproape 7%,rezulta ca in viitorul parlament propus de dl Basescu ,romanii-romani vor fi reprezentati de 261 parlamentari.Poate gresesc, poate numarul mandatelor udmr se va reduce prin marirea cotei de reprezentativitate, dar este cert ca romanii vor fi reprezentati de mult mai putin decat 300 de persoane in parlament.
Nu cred ca cetatenii romani care au votat entuziast la referendum au avut cunostinta de aceste aspecte. Dupa cum stiu sigur ca reducerea numarului de parlamentari nu va salva Romania de la dezastru economic, dar va duce la o mult mai proasta reprezentativitate a cetatenilor romani in propriul lor parlament.
Mie, ca simplu cetatean, imi pasa de asta.In prezent, cei 700000 de bacauani sunt reprezentati de 10 deputati si 4 senatori, care, chiar alesi uninominal, sunt greu de "accesat" in cele doua zile pe saptamana de activitate in teritoriu.Imi imaginez ce va fi cand vor fi 7 sau 8.Sigur ca se va spune:"parca si asa, ce treaba fac?", ceea ce e profund nedrept si, mai ales, impotriva noastra, a oamenilor obisnuiti.
Dar pana nu se izbeste cu capul de pragul de sus, romanul nu se invata minte.Sa continuam, asadar, sa cerem cu entuziasm sa reducem numarul parlamentarilor..
Cum ar fi numarul magic "300".
Nu ma pricep la astrologie, psihologie sau numerologie, dar e clar ca presedintele Basescu are o preferinta pentru cifra 3, si dupa "322" ne da de mestecat"300".Desigur, e vorba de cei 300 de parlamentari pe care ii va avea viitorul parlament unicameral al Romaniei.
De ce 300? Nici o explicatie( de asta ma gandesc eu la numerologie etc, o fi ceva ce nu stim noi..).
Pentru cei interesati, un tur pe google ne da rapid imaginea parlamentelor europene din punct de vedere al numarului de parlamentari.Se pot decela niste criterii pe baza carora popoarele si-au stabilit numarul alesilor legiuitori: traditie,numarul de locuitori,functionalitate.Romania nu are nici mai multi ,nici mai putini parlamentari decat oricare alta tara care ii seamana la populatie ori suprafata.
Are, in schimb, ceva ce nu are nici o alta tara:o reprezentare in parlament a minoritatilor nationale.Cele 18 minoritati nationale recunoscute de lege sunt reprezentate in Camera Deputatilor de cate o persoana, indiferent ca e vorba de un grup mai numeros(rromii, de pilda) sau de cateva sute de etnici (rutenii, de pilda).
Apare, deci o problema in perspectiva revizuirii constitutiei care isi propune disparitia unei camere a parlamentului si reducerea numarului de alesi: ce se intampla cu cei 18?
Daca pastram aceasta prevedere constitutionala( pentru care suntem peste tot mentionati,laudati, dar nimeni nu ne imita), atunci cei 18 vor trebui sa fie inclusi in cei 300.
Daca ne mai gandim si la locurile UDMR care are un electorat constant de aproape 7%,rezulta ca in viitorul parlament propus de dl Basescu ,romanii-romani vor fi reprezentati de 261 parlamentari.Poate gresesc, poate numarul mandatelor udmr se va reduce prin marirea cotei de reprezentativitate, dar este cert ca romanii vor fi reprezentati de mult mai putin decat 300 de persoane in parlament.
Nu cred ca cetatenii romani care au votat entuziast la referendum au avut cunostinta de aceste aspecte. Dupa cum stiu sigur ca reducerea numarului de parlamentari nu va salva Romania de la dezastru economic, dar va duce la o mult mai proasta reprezentativitate a cetatenilor romani in propriul lor parlament.
Mie, ca simplu cetatean, imi pasa de asta.In prezent, cei 700000 de bacauani sunt reprezentati de 10 deputati si 4 senatori, care, chiar alesi uninominal, sunt greu de "accesat" in cele doua zile pe saptamana de activitate in teritoriu.Imi imaginez ce va fi cand vor fi 7 sau 8.Sigur ca se va spune:"parca si asa, ce treaba fac?", ceea ce e profund nedrept si, mai ales, impotriva noastra, a oamenilor obisnuiti.
Dar pana nu se izbeste cu capul de pragul de sus, romanul nu se invata minte.Sa continuam, asadar, sa cerem cu entuziasm sa reducem numarul parlamentarilor..
marți, 9 martie 2010
Fara happy-end(?)
Si, pentru a incheia seria babelor( chiar daca o zi mai tarziu), cateva cuvinte despre violenta impotriva femeilor.
Este peste tot si de toate tipurile:fizica, psihica,sexuala,materiala,structurala.Probabil aceasta ultima notiune, mai putin cunoscuta la noi, naste nedumeriri.Femeia este victima a violentelor pentru ca este femeie. Adica agresiunea se produce impotriva ei pentru ca se poate:femeia,prin structura sa, este, in general, victima a unei persoane mai puternice fizic, care are ascendent psihologic ori material asupra sa, care o poate obliga la raporturi sexuale..Nu intamplator se indica printre metodele de combatere a violentei impotriva femeilor insusirea de catre acestea a mijloacelor de autoaparare.
Mai exista un tip de auto-violenta exercitata de multe femei care accepta ca pe un dat violenta impotriva lor, care nu riposteaza (de dragul copiilor, a reputatiei, a familiei),care contribuie decisiv la perpetuarea mentalitatilor si stereotipurilor, care isi educa fiicele in acelasi spirit etc...
Legislatia ar putea contribui esential la informarea femeilor pentru a le ajuta sa se protejeze impotriva violentei: in 2008 , cu sprijinul major al Coalitiei ONG impotriva violentei(CVIF) ( careia nu i-am multumit destul pentru sprijin) am depus o propunere legislativa de modificare a legii 217, nu inainte de a organiza in Camera Deputatilor audieri si dezbateri multiple , cu invitarea unor victime, cu manifestari numeroase de interes din partea presei.Erau o multime de femei interesate de acest proiect si noi, membri Comisiei pentru egalitate de sanse din Camera ne-am intalnit, fiecare in judetul sau, cu femei interesate de acest flagel.De ce "flagel"? Pentru ca face peste 9000 de victime retinute statistic anual( ceea ce reprezinta mai putin de 25% din realitate), ca ucide peste 120 persoane anual, ceea ce inseamna o persoana la trei zile.
Din pacate, alegerile din 2008 au adus o alta configuratie in Parlament, propunerea a fost respinsa si chiar daca in prezent aud ca s-ar fi creionat o noua propunere,absenta unei dezbateri publice cu impact va face ca eventualul nou text sa fie ,iarasi, nestiut si neutil pentru victime.
Violenta impotriva femeilor ,exercitata in familie ramane una din marile rusini ale secolului 21.Nimic din marile realizari ale omenirii nu o compenseaza.Femeia continua sa fie injuriata,lovita, violata, traficata pentru prostitutie,folosita drept obiect sexual, ucisa, maritata de copila, impotriva vointei sale,obligata sa faca copii, obligata sa poarte sau sa nu poarte val, pe scurt, continua sa fie considerata fiinta umana de rangul doi.
"Woman is the nigger of the world",spunea cantecul, invocand asemanarea statutului femeii, in general, cu al victimelor apartheidului, in urma cu 6 decenii.Nu s-a schimbat mare lucru.
Dar, pentru ca e martie, sa speram totusi...
Este peste tot si de toate tipurile:fizica, psihica,sexuala,materiala,structurala.Probabil aceasta ultima notiune, mai putin cunoscuta la noi, naste nedumeriri.Femeia este victima a violentelor pentru ca este femeie. Adica agresiunea se produce impotriva ei pentru ca se poate:femeia,prin structura sa, este, in general, victima a unei persoane mai puternice fizic, care are ascendent psihologic ori material asupra sa, care o poate obliga la raporturi sexuale..Nu intamplator se indica printre metodele de combatere a violentei impotriva femeilor insusirea de catre acestea a mijloacelor de autoaparare.
Mai exista un tip de auto-violenta exercitata de multe femei care accepta ca pe un dat violenta impotriva lor, care nu riposteaza (de dragul copiilor, a reputatiei, a familiei),care contribuie decisiv la perpetuarea mentalitatilor si stereotipurilor, care isi educa fiicele in acelasi spirit etc...
Legislatia ar putea contribui esential la informarea femeilor pentru a le ajuta sa se protejeze impotriva violentei: in 2008 , cu sprijinul major al Coalitiei ONG impotriva violentei(CVIF) ( careia nu i-am multumit destul pentru sprijin) am depus o propunere legislativa de modificare a legii 217, nu inainte de a organiza in Camera Deputatilor audieri si dezbateri multiple , cu invitarea unor victime, cu manifestari numeroase de interes din partea presei.Erau o multime de femei interesate de acest proiect si noi, membri Comisiei pentru egalitate de sanse din Camera ne-am intalnit, fiecare in judetul sau, cu femei interesate de acest flagel.De ce "flagel"? Pentru ca face peste 9000 de victime retinute statistic anual( ceea ce reprezinta mai putin de 25% din realitate), ca ucide peste 120 persoane anual, ceea ce inseamna o persoana la trei zile.
Din pacate, alegerile din 2008 au adus o alta configuratie in Parlament, propunerea a fost respinsa si chiar daca in prezent aud ca s-ar fi creionat o noua propunere,absenta unei dezbateri publice cu impact va face ca eventualul nou text sa fie ,iarasi, nestiut si neutil pentru victime.
Violenta impotriva femeilor ,exercitata in familie ramane una din marile rusini ale secolului 21.Nimic din marile realizari ale omenirii nu o compenseaza.Femeia continua sa fie injuriata,lovita, violata, traficata pentru prostitutie,folosita drept obiect sexual, ucisa, maritata de copila, impotriva vointei sale,obligata sa faca copii, obligata sa poarte sau sa nu poarte val, pe scurt, continua sa fie considerata fiinta umana de rangul doi.
"Woman is the nigger of the world",spunea cantecul, invocand asemanarea statutului femeii, in general, cu al victimelor apartheidului, in urma cu 6 decenii.Nu s-a schimbat mare lucru.
Dar, pentru ca e martie, sa speram totusi...
luni, 8 martie 2010
Un OM+
Cat despre sanatatea femeilor,ce sa mai spun...Femeile sunt mai rezistente de la Dumnezeu:ele sunt mame si de aceea sunt inzestrate cu putere, cu vitalitate in plus, pentru copilul lor.Din pacate, bolile specific feminine( cancerul de san, cancerul de col uterin) afecteaza si omoara din ce in ce mai multe femei, in timp ce alte boli, considerate mai curand ale barbatilor,au inceput sa ne aiba in vedere.In Romania cauza principala a mortalitatii feminine o reprezinta, conform statisticilor medicale oficiale, bolile de inima.
Cum ar trebui interpretata aceasta informatie?Femeile sunt obligate de vremuri sa fie mai "barbate" si platesc astfel pretul "succesului"?
E treaba sociologilor si psihologilor sa desluseasca aceste fenomene.Eu ma voi margini sa spun ca femeia trebuie si in acest domeniu, al sanatatii, sa faca mai mult decat barbatul, pentru ca boala ei afecteaza intreaga familie.Si, in acelasi timp, pentru ca se dedica familiei,femeia se neglijeaza si se duce la doctor atunci cand e prea tarziu.
In cursul anului 2009 organizatia MENOS pe care o conduc a desfasurat o campanie de informare cu privire la depistarea precoce a cancerului de col uterin( de care mor cele mai multe romance, comparativ cu semenele lor europene).La o mare firma cu angajate majoritar femei, din 400 de persoane doar 4 auzisera de testul Papanicolau si cel putin 10 au spus ca nu au timp sa se duca la doctor pentru a se testa.Dar marea majoritate au fost extrem de interesate de informatiile pe care le-am dat.
Sanatatea femeii ar trebui sa fie un capitol separat al politicilor de sanatate ale guvernului.Pentru ca o femeie inseamna intotdeauna mai mult de un individ.O femeie este un om+.
Fara vanitate.
Cum ar trebui interpretata aceasta informatie?Femeile sunt obligate de vremuri sa fie mai "barbate" si platesc astfel pretul "succesului"?
E treaba sociologilor si psihologilor sa desluseasca aceste fenomene.Eu ma voi margini sa spun ca femeia trebuie si in acest domeniu, al sanatatii, sa faca mai mult decat barbatul, pentru ca boala ei afecteaza intreaga familie.Si, in acelasi timp, pentru ca se dedica familiei,femeia se neglijeaza si se duce la doctor atunci cand e prea tarziu.
In cursul anului 2009 organizatia MENOS pe care o conduc a desfasurat o campanie de informare cu privire la depistarea precoce a cancerului de col uterin( de care mor cele mai multe romance, comparativ cu semenele lor europene).La o mare firma cu angajate majoritar femei, din 400 de persoane doar 4 auzisera de testul Papanicolau si cel putin 10 au spus ca nu au timp sa se duca la doctor pentru a se testa.Dar marea majoritate au fost extrem de interesate de informatiile pe care le-am dat.
Sanatatea femeii ar trebui sa fie un capitol separat al politicilor de sanatate ale guvernului.Pentru ca o femeie inseamna intotdeauna mai mult de un individ.O femeie este un om+.
Fara vanitate.
duminică, 7 martie 2010
8 Martie
Pe cuvant ca am vrut sa scriu ceva inaltator, omagial si lacrimogen despre eternul feminin.Dar am gasit pe net aceasta dovada a inutilitatii acestor ganduri.
Asta e !Traiasca 8 martie!
"Feminizarea saraciei"
Titlul nu e al meu, dupa cum se vede.E al unui raport facut la Consiliul Europei si care isi propune sa analizeze saracia femeilor, pornind de la o constatare:saracia este din ce in ce mai mult,de genul feminin. De ce ?
Pentru ca femeile au venituri mai mici,datorita:
-diferentelor salariale( muncesc in domenii mai prost platite decat barbatii,sunt oprite sau conditionate de a face anumite meserii-cele militare,de pilda-,muncesc mai mult decat sotii lor 'part-time" pentru a avea grija de copii,parinti, socri,si tot pentru asemenea considerente isi iau mai multe zile de concediu fara plata, ies la pensie mai devreme decat barbatii, traiesc mai mult si au parte de pensii mai mici indexate diferit decat salariile);
-femeile reprezinta majoritatea covarsitoare a parintilor care isi intrerup activitatea pentru a creste copiii si au, si din acest motiv, probleme cu inaintarea in cariera atunci cand revin la munca;
-femeile sunt "titularele" majoritatii familiilor monoparentale;
-femeile sunt incurajate, practic obligate de societate, sa isi traseze drumul vietii incepand cu casatoria.Chiar daca,teoretic,legile le ofera aceleasi drepturi,fetele si baietii care termina studiile gandesc diferit parcursul vietii lor ulterioare:pentru ei, cariera, pentru ele,maritisul.Nimic rau in asta,dar familia,desi poarte numele barbatului,care este desemnat chiar in acte oficiale cu denumirea "capul familiei",in realitate se construieste in jurul si pe umerii femeii,care ajunge treptat,sa i se dedice in totalitate,uitand de propria ei viata.Cand isi aduce aminte de ea( adica dupa ce ultimul copil a zburat din cuib), femeia e ,practic, beneficiara unei pensii mai mici decat a barbatului ei.
-femeile au o speranta de viata mai mare decat a barbatilor( in Romania,75 ani fata de 68),asadar in anii cei mai grei ai vietii,vaduve, cu pensii mai mici si cu nepoti multi, acestea isi dramuiesc cu greutate banii din punga usurica.
La toate acestea se adauga somajul care afecteaza mai ales femeia( angajatorii prefera sa mentina in activitate "capul familiei"), reticenta de a angaja o femeie tanara insarcinata( desi legislatia sanctioneaza o astfel de discriminare), reticenta de a angaja o femeie de 40-45 ani,care are, de regula la aceasta varsta copii in scoli etc.
Am insistat sa organizez in parlament o dezbatere pe aceasta tema si am facut, conform uzantei, o adresa Biroului permanent folosind titlul raportului.Un distins coleg in varsta si cu mare experienta parlamentara(practic,dintotdeauna acolo) mi-a reprosat formularea nefericita si fortata si nereala.
Greu cu problemele femeilor..
Pentru ca femeile au venituri mai mici,datorita:
-diferentelor salariale( muncesc in domenii mai prost platite decat barbatii,sunt oprite sau conditionate de a face anumite meserii-cele militare,de pilda-,muncesc mai mult decat sotii lor 'part-time" pentru a avea grija de copii,parinti, socri,si tot pentru asemenea considerente isi iau mai multe zile de concediu fara plata, ies la pensie mai devreme decat barbatii, traiesc mai mult si au parte de pensii mai mici indexate diferit decat salariile);
-femeile reprezinta majoritatea covarsitoare a parintilor care isi intrerup activitatea pentru a creste copiii si au, si din acest motiv, probleme cu inaintarea in cariera atunci cand revin la munca;
-femeile sunt "titularele" majoritatii familiilor monoparentale;
-femeile sunt incurajate, practic obligate de societate, sa isi traseze drumul vietii incepand cu casatoria.Chiar daca,teoretic,legile le ofera aceleasi drepturi,fetele si baietii care termina studiile gandesc diferit parcursul vietii lor ulterioare:pentru ei, cariera, pentru ele,maritisul.Nimic rau in asta,dar familia,desi poarte numele barbatului,care este desemnat chiar in acte oficiale cu denumirea "capul familiei",in realitate se construieste in jurul si pe umerii femeii,care ajunge treptat,sa i se dedice in totalitate,uitand de propria ei viata.Cand isi aduce aminte de ea( adica dupa ce ultimul copil a zburat din cuib), femeia e ,practic, beneficiara unei pensii mai mici decat a barbatului ei.
-femeile au o speranta de viata mai mare decat a barbatilor( in Romania,75 ani fata de 68),asadar in anii cei mai grei ai vietii,vaduve, cu pensii mai mici si cu nepoti multi, acestea isi dramuiesc cu greutate banii din punga usurica.
La toate acestea se adauga somajul care afecteaza mai ales femeia( angajatorii prefera sa mentina in activitate "capul familiei"), reticenta de a angaja o femeie tanara insarcinata( desi legislatia sanctioneaza o astfel de discriminare), reticenta de a angaja o femeie de 40-45 ani,care are, de regula la aceasta varsta copii in scoli etc.
Am insistat sa organizez in parlament o dezbatere pe aceasta tema si am facut, conform uzantei, o adresa Biroului permanent folosind titlul raportului.Un distins coleg in varsta si cu mare experienta parlamentara(practic,dintotdeauna acolo) mi-a reprosat formularea nefericita si fortata si nereala.
Greu cu problemele femeilor..
Femeile si "decision making"
Are si egalitatea de gen jargonul ei."Decision-making" inseamna accesul femeilor la luarea deciziilor.Adica, ce ar trebui sa facem noi si, mai ales barbatii, pentru ca un pic mai mult de jumatate din populatia lumii sa aiba un rol in luarea deciziilor care ne guverneaza viata.
Pe mine ma intereseaza accesul la luarea deciziilor politice,care, la urma urmei, le decid pe toate celelalte.In toate statisticile Romania dinainte, dar si dupa momentul 1 01 2007 ,apare in coada listei in ceea ce priveste participarea in politica a femeilor, la nivel local si national.Cu mai putin de 10% femei in parlament, cu un numar nesemnificativ de femei primari sau consilieri locali,suntem o tara in care, aparent, femeile nu sunt interesate de politica.
Legislatia romaneasca e cam zero in acest domeniu.Exista un singur text in legea privind alegerile locale, care sanctioneaza depunerea de liste "unisex"de candidaturi.Si acest text a fost invocat de un partid in 2008 impotriva unei liste a partidului adversar intr-un judet transilvan, si, care credeti ca a fost raspunsul acestuia din urma?" Nu am gasit colege doritoare sa se implice in lupta electorala".(!!!! ).Bine ca s-au gasit totusi, barbati curajosi!
Cei care mai stiu cate ceva despre mine , vor intreba acum:dar tu ce ai pazit? Ai fost presedinta comisiei pentru egalitate de sanse din Camera Deputatilor.
Just.Am fost si am crezut cu tarie si naivitate ca pot sa fac "ceva", si am incercat:
-am depus propuneri legislative continand tot felul de "idei nastrusnice":liste "zipper"-alternanta femei-barbati pe listele electorale, cote,locuri rezervate;
-m-am bagat cu sila in comisia electorala care a decis noul sistem de vot uninominal si am depus un amendament privind o reprezentare paritara a candidatilor in colegii( desi, conform Comisiei de la Venetia, votul uninominal exclude orice posibilitate de promovare a femeilor si duce la reducearea numarului de parlamentare).
Dar toate astea nu au servit la nimic.Chiar daca din 1993 Romania este membra a Consiliului Europei, din 2007 a UE, chiar daca aceste organizatii europene respecta principiul egalitatii de sanse in politica si au luat chiar masuri de sanctionare a unor state membre ce ignorau acest principiu..
Nu m-am suparat:mi-am facut datoria, comisiile pentru egalitate exista si pot duce lupta mai departe.Dar m-a intristat totusi, opozitia publica a unor femei:in comisia electorala pomenita si in mai multe luari de pozitie in diferite actiuni, femei aflate in "decison-making" mi-au spus ca ele sunt impotriva acestor mijloace de discriminare pozitiva a femeilor,care sugereaza slabiciune si incercare de a te strecura pe usa din dos a politicii.Femeile de calitate, spuneau ele, ajung unde isi doresc numai prin munca si demonstrarea calitatilor.
Un singur comentariu vreau sa fac la asemenea abordare :in Franta numarul femeilor a crescut semnificativ in Parlament numai dupa 2000, cand a intrat in vigoare legea care impune liste care alterneaza candidaturile feminine cu cele masculine pentru locale.De ce ?Simplu.Aceasta lege a deschis portile politicii pentru femei in plan local si le-a permis acestora sa se remarce si apoi, sa fie alese in parlament.
Sigur ca femeile sunt la fel de capabile ca si barbatii, sa fie in posturi de decizie politica.Dar le lipseste ocazia de a demonstra acest lucru.Asta e justificarea aparitiei principiului egalitatii de sanse.
Pe mine ma intereseaza accesul la luarea deciziilor politice,care, la urma urmei, le decid pe toate celelalte.In toate statisticile Romania dinainte, dar si dupa momentul 1 01 2007 ,apare in coada listei in ceea ce priveste participarea in politica a femeilor, la nivel local si national.Cu mai putin de 10% femei in parlament, cu un numar nesemnificativ de femei primari sau consilieri locali,suntem o tara in care, aparent, femeile nu sunt interesate de politica.
Legislatia romaneasca e cam zero in acest domeniu.Exista un singur text in legea privind alegerile locale, care sanctioneaza depunerea de liste "unisex"de candidaturi.Si acest text a fost invocat de un partid in 2008 impotriva unei liste a partidului adversar intr-un judet transilvan, si, care credeti ca a fost raspunsul acestuia din urma?" Nu am gasit colege doritoare sa se implice in lupta electorala".(!!!! ).Bine ca s-au gasit totusi, barbati curajosi!
Cei care mai stiu cate ceva despre mine , vor intreba acum:dar tu ce ai pazit? Ai fost presedinta comisiei pentru egalitate de sanse din Camera Deputatilor.
Just.Am fost si am crezut cu tarie si naivitate ca pot sa fac "ceva", si am incercat:
-am depus propuneri legislative continand tot felul de "idei nastrusnice":liste "zipper"-alternanta femei-barbati pe listele electorale, cote,locuri rezervate;
-m-am bagat cu sila in comisia electorala care a decis noul sistem de vot uninominal si am depus un amendament privind o reprezentare paritara a candidatilor in colegii( desi, conform Comisiei de la Venetia, votul uninominal exclude orice posibilitate de promovare a femeilor si duce la reducearea numarului de parlamentare).
Dar toate astea nu au servit la nimic.Chiar daca din 1993 Romania este membra a Consiliului Europei, din 2007 a UE, chiar daca aceste organizatii europene respecta principiul egalitatii de sanse in politica si au luat chiar masuri de sanctionare a unor state membre ce ignorau acest principiu..
Nu m-am suparat:mi-am facut datoria, comisiile pentru egalitate exista si pot duce lupta mai departe.Dar m-a intristat totusi, opozitia publica a unor femei:in comisia electorala pomenita si in mai multe luari de pozitie in diferite actiuni, femei aflate in "decison-making" mi-au spus ca ele sunt impotriva acestor mijloace de discriminare pozitiva a femeilor,care sugereaza slabiciune si incercare de a te strecura pe usa din dos a politicii.Femeile de calitate, spuneau ele, ajung unde isi doresc numai prin munca si demonstrarea calitatilor.
Un singur comentariu vreau sa fac la asemenea abordare :in Franta numarul femeilor a crescut semnificativ in Parlament numai dupa 2000, cand a intrat in vigoare legea care impune liste care alterneaza candidaturile feminine cu cele masculine pentru locale.De ce ?Simplu.Aceasta lege a deschis portile politicii pentru femei in plan local si le-a permis acestora sa se remarce si apoi, sa fie alese in parlament.
Sigur ca femeile sunt la fel de capabile ca si barbatii, sa fie in posturi de decizie politica.Dar le lipseste ocazia de a demonstra acest lucru.Asta e justificarea aparitiei principiului egalitatii de sanse.
joi, 4 martie 2010
Concilierea vietii de familie cu cariera(?)
Concilierea vietii de familie cu cariera este in acceptiune europeana un ansamblu de masuri politice, destinate gasirii de solutii pentru mai buna functionare a unei societati.Cu alte cuvinte, un stat care constata ca are nevoie de mana si mintea de lucru a femeilor si barbatilor sai, dar si de cresterea natalitatii, cauta metode prin care acestia sa poata combina aceste doua domenii esentiale:familia si cariera.
In Romania principiul este vanturat pe ici ,pe colo, dar avand o conotatie(mai curand o destinatie) feminina: cu alte cuvinte, voi, femeile, trebuie sa va doriti sa imbinati cariera cu familia.Femeile sunt incurajate, pe de o parte, sa faca o cariera, sa se realizeze ca fiinte umane, sa devina specilisti, si, pe de alta parte, sa se marite si sa faca copii.
Pe scurt, voi, femeile, aveti doua posibilitati :sau conciliati familia cu cariera sau renuntati la cariera.Familia este destinul vostru implacabil!
Orice femeie vrea o familie:asa suntem noi lasate de Dumnezeu si educate de mii de ani:sa iubim, sa ne maritam, sa facem copii, sa-i crestem si educam, sa avem grija de ei, de sot, de parintii batrani, de casa.Dar se uita faptul ca o familie este formata dintr-un barbat si o femeie, ca un copil apare tot din aceasta combinatie, ca familia ar trebui sa functioneze in parteneriat.Aceasta suma de strategii trebuie sa se adreseze femeilor si barbatilor familisti si cu cariere, deopotriva.
Daca nu gandim asa, concilierea vietii de familie cu cariera ramane o sarcina in plus tot pe spatele femeii.
In Romania principiul este vanturat pe ici ,pe colo, dar avand o conotatie(mai curand o destinatie) feminina: cu alte cuvinte, voi, femeile, trebuie sa va doriti sa imbinati cariera cu familia.Femeile sunt incurajate, pe de o parte, sa faca o cariera, sa se realizeze ca fiinte umane, sa devina specilisti, si, pe de alta parte, sa se marite si sa faca copii.
Pe scurt, voi, femeile, aveti doua posibilitati :sau conciliati familia cu cariera sau renuntati la cariera.Familia este destinul vostru implacabil!
Orice femeie vrea o familie:asa suntem noi lasate de Dumnezeu si educate de mii de ani:sa iubim, sa ne maritam, sa facem copii, sa-i crestem si educam, sa avem grija de ei, de sot, de parintii batrani, de casa.Dar se uita faptul ca o familie este formata dintr-un barbat si o femeie, ca un copil apare tot din aceasta combinatie, ca familia ar trebui sa functioneze in parteneriat.Aceasta suma de strategii trebuie sa se adreseze femeilor si barbatilor familisti si cu cariere, deopotriva.
Daca nu gandim asa, concilierea vietii de familie cu cariera ramane o sarcina in plus tot pe spatele femeii.
miercuri, 3 martie 2010
Alegeti o "Baba"!
Saptamana cea mai "feminina" din an, adica cea cuprinsa intre 1-8 martie,prilejuieste mereu tot felul de manifestari, simpozioane,vorbe frumoase si regrete despre ceea ce se numeste in limbaj conventional"conditia femeii".In realitate, nu se intampla cu adevarat nimic,femeile primesc flori si sarutari, apoi se intorc la conditia lor stiuta.Si asumata, zic eu.
Nu mai vreau sa critic femeile pentru ca se complac in aceasta:vremea femeilor luptatoare pentru binele femeilor a trecut.Femeile s-au batut pentru dreptul la vot, dreptul de a dispune de propriul corp,dreptul la munca egala cu a barbatilor platita egal,accesul la meserii "masculine" bine platite etc.Si unde am ajuns?Cam tot acolo de unde am plecat, cu exceptia dreptului de vot, pe care il exercitam de cateva decenii( e o istotie mondiala incredibil de scurta aceasta, a dreptului de vot pentru femei..).
Votam,deci, dar alegem 90% barbati in parlamente si consilii locale,trimitand o foarte mica minoritate feminina acolo unde se fac legile, minoritate feminina care, de regula,ignora problemele femeilor.
Sunt cateva domenii "feminine":
-concilierea vietii de familie cu cariera
-femeile in posturi de decizie
-saracia la feminin
-sanatatea femeilor
-violenta impotriva femeilor
-traficul de femei
Aceste domenii au ca subiecte directe femeile, dar vizeaza societatea in ansamblu.Sunt teme de interes general,dar care nu sunt niciodata de maxima actualitate pentru politic:nu duc la greve,nu declanseaza calamitati.Si totusi, sunt la fel de importante ca "sarea in bucate", pentru ca lipsa solutiilor in aceste domanii duce la alterarea relatiilor sociale.
Asadar, cu acest preambul, anunt o serie de mici scrieri pe temele enuntate, in saptamana feminina.
O serie a "babelor" tematice.
Alegeti una, sau pe toate, si meditati , daca doriti!
Nu mai vreau sa critic femeile pentru ca se complac in aceasta:vremea femeilor luptatoare pentru binele femeilor a trecut.Femeile s-au batut pentru dreptul la vot, dreptul de a dispune de propriul corp,dreptul la munca egala cu a barbatilor platita egal,accesul la meserii "masculine" bine platite etc.Si unde am ajuns?Cam tot acolo de unde am plecat, cu exceptia dreptului de vot, pe care il exercitam de cateva decenii( e o istotie mondiala incredibil de scurta aceasta, a dreptului de vot pentru femei..).
Votam,deci, dar alegem 90% barbati in parlamente si consilii locale,trimitand o foarte mica minoritate feminina acolo unde se fac legile, minoritate feminina care, de regula,ignora problemele femeilor.
Sunt cateva domenii "feminine":
-concilierea vietii de familie cu cariera
-femeile in posturi de decizie
-saracia la feminin
-sanatatea femeilor
-violenta impotriva femeilor
-traficul de femei
Aceste domenii au ca subiecte directe femeile, dar vizeaza societatea in ansamblu.Sunt teme de interes general,dar care nu sunt niciodata de maxima actualitate pentru politic:nu duc la greve,nu declanseaza calamitati.Si totusi, sunt la fel de importante ca "sarea in bucate", pentru ca lipsa solutiilor in aceste domanii duce la alterarea relatiilor sociale.
Asadar, cu acest preambul, anunt o serie de mici scrieri pe temele enuntate, in saptamana feminina.
O serie a "babelor" tematice.
Alegeti una, sau pe toate, si meditati , daca doriti!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)