Mobilitatea profesionala este un drept al tuturor categoriilor de lucratori europeni

Am mai spus-o si o repet:UE nu este o familie,nu este un club,nu este o institutie caritabila.UE este un spatiu de lupta de idei,dar si de competitie reala si dura.Fiecare stat membru urmareste scopuri europene,desigur,dar trecute prin filtrul interesului propriu.

Ieri in Parlamentul european,Comisia de ocupare a analizat,intre altele, o propunere de modificare a directivei privind libera circulatie a lucratorilor.S-a vorbit despre nevoia fireasca de a spori respectarea drepturilor lucratorilor,mai buna lor informare,facilitatea acomodarii acestora si a familiilor acestora in tara unde muncesc,combaterea discriminarii pe piata muncii etc.Toate bune, frumoase si europene,dar intr-o oarecare contradictie cu ceea ce se intampla in viata reala.
Doua exemple:


-recenta iesire a ministrului muncii olandez, care cere Comisiei Europene sa lanseze un cod de alerta pe piata muncii in vederea cresterii vigilentei fata de cei din estul Europei-am informat deja despre demersul meu fata de aceasta reactie,in sensul ca am interpelat pe dl Barroso si pe dl Andor,comisarul pe munca,pe aceasta tema;

-tendinta tot mai manifesta a folosirii unor termeni noi in materie de circulatie a fortei de munca in spatiul european,cum ar fi"exod economic",care este pus in antiteza cu termenul european consacrat de "mobilitate profesionala".Cu alte cuvinte,se face deja diferenta intre lucratorii "mobili" ,care ar fi profesionistii ce isi doresc sa munceasca in alta tara europeana decat a lor,si cei care se misca prin Europa din cauza saraciei din propria tara.Cei dintai sunt bineveniti,ceilalti,nu prea.

Eu inteleg ca efectele crizei i-au facut pe unii dintre europeni mai putin europeni,mai putin primitori,ca exista inca derogari de la libera circulatie a lucratorilor romani acordate de Comisia Europeana unor state membre,dar,aceste derogari trebuie sa inceteze la 31 dec 2013,iar din 2014,conform tratatului,nici un stat membru nu mai poate limita acest drept.Drept pentru care,constat ca se pregatesc alte texte,cum ar fi:da,ne plac medicii romani si cadrele medicale din Romania,ii incurajam sa fie mobili profesional, dar nu ne plac alte categorii de lucratori romani care pleaca din tara lor din cauze economice.

Am intervenit in reuniunea comisiei si am salutat proiectul de modificare a directivei,pe care il consider bun pentru toti lucratorii europeni.Am invocat si aceste tendinte despre care am scris mai sus si am cerut coerenta in respectarea legilor europene.

Mobilitatea profesionala este un drept al tuturor lucratorilor europeni.Orice european care vrea sa munceasca are dreptul sa o faca oriunde in spatiul european,sa caute un job mai bine platit,sa faca o cariera mai interesanta decat ar putea face in tara lui.
Daca nu se intampla asta,atunci Europa Unita nu exista decat pe hartie.

Masuri europene privind drepturile lucratorilor,mai ales ale femeilor, in contextul liberei circulatii

Europarlamentarul roman Minodora Cliveti, membra a Comisiei pentru drepturile femeii si egalitatea de gen, a prezentat in cadrul sedintei comisiei punctul de vedere ca raportor din partea socialistilor si democratilor europeni pe raportul privind propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind masurile de facilitare a exercitarii drepturilor conferite lucratorilor in contextul liberei circulatii a lucratorilor.



Dreptul de a lucra si trai in una din tarile Uniunii reprezinta libertati fundamentale ale Uniunii, mobilitatea lucratorilor avand o contributie pozitiva la cresterea economica a tarilor in care acestia isi desfasoara activitatea.


Actuala criza economica a avut efecte negative asupra mobilitatii si a afectat cel mai mult lucratorii temporari si cei cu fractiune de norma, femeile reprezentand una dintre categoriile cel mai puternic afectate.


Prin propunerea de directiva inaintata de Comisia Europeana spre analiza si aprobare Parlamentului European, consider ca putem aduce o contributie importanta imbunatatirii situatiei si exercitarii drepturilor lucratorilor care aleg sa locuiasca si sa lucreze in alt stat membru UE.


Este de datoria statelor membre sa creeze structuri, organisme care sa informeze, sa faciliteze si sa simplifice procedurile administrative cu privire la libera circulatie a lucratorilor, cum ar fi obtinerea permisului de rezidenta, a permisului de lucru, portabilitatea drepturilor sociale, accesul la ingrijiri medicale, evitarea dublei impuneri fiscale, transferul certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor, transferul copiilor in sistemul de invatamant, etc. Trebuie atent monitorizate agentiile si organizatiile care ofera locuri de munca pentru lucratorii din alte state membre si trebuie identificate in special cele care ofera locuri de munca fictive sau locuri de munca la negru.


De asemenea, trebuie acordata o atentie deosebita femeilor care desfasoara activitati ce implica ingrijirea copiilor sau a persoanelor in varsta – cum ar fi cele de baby-sitter, de bona sau infirmiera si de femei de serviciu – care sunt adesea angajate de catre entitati private, precum familii sau membri ai familiei si ajung astfel sa lucreze fara un contract de munca sau ilegal si, astfel, nu se bucura de drepturile si avantajele ce li se cuvin, precum securitatea sociala, asistenta medicala etc.


O situatie aparte si care nu trebuie deloc neglijata o reprezinta situatia copiilor lasati acasa de parintii lor si care trebuie ajutati sa se dezvolte normal si sa beneficieze de educatie si de o viata sociala corespunzatoare, dupa cum,la fel de importanta este si problema adaptarii copiilor care isi insotesc parintii in tarile unde acestia muncesc, la specificul si provocarile noii societati,uneori total diferite de cea de origine.Copiii trebuie sa fie preocuparea noastra primordiala in analizarea plusurilor si minusurilor liberei circulatii pe piata muncii europene, pentru ca acestora sa le fie respectate drepturile.Statele membre, atat cele de origine cat si cele de destinatie, trebuie sa colaboreze in interesul superior al copiilor.

Europarlamentarul Minodora Cliveti a reacţionat la declaraţia ministrului olandez pentru Afaceri Sociale

            Ca urmare a declaraţiei făcute de ministrul olandez pentru Afaceri Sociale,  Lodewijk Asscher, prin care acesta solicită măsuri europene pentru a face faţă efectelor nedorite ale migraţiei pe piaţa muncii ce vor apărea odată cu ridicarea restricţiilor din 2014, în special a muncitorilor care provin din centrul şi estul Europei, europarlamentarul Minodora Cliveti, membră a Comisiei “Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale” a reacţionat şi a trimis scrisori către José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene şi László Andor, Comisarul pentru ”Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune”, prin care critică această atitudine şi cere Comisiei Europene să nu urmeze aceste sugestii.

            ” Am aflat cu surprindere faptul că ministrul olandez pentru Afaceri Sociale va solicita institutirea unui cod portocaliu privind circulaţia forţei de muncă în spaţiul comunitar. Încă înainte de a afla răspunsul dumneavoastră oficial, sunt convinsă că îl cunosc, şi acesta nu poate fi decât unul care să corespundă principiilor declarate ale  Uniunii Europene în materie de forţă de muncă şi anume: libera circulaţie a lucrătorilor cetăţeni europeni, garantarea drepturilor acestora pe întreg parcursul procesului de muncă, combaterea şomajului în rândul tinerilor cu o componentă specială privind garanţia pentru tineret, eliminarea discriminărilor de tot felul în procesul muncii.

            În plus, cunosc la fel de bine ca şi dumneavoastră şi susţin cu tărie necesitatea înfiinţării unei pieţe unice europene a forţei de muncă menită a folosi în mod judicious şi plenar şi a evita risipirea forţei de muncă, a pregăti specialişti punctual pe domenii de interes, pentru a armoniza specializarea cadrelor cu nevoile pieţei muncii europene.

            De asemenea, vă reamintesc că în conformitate cu prevederile tratatului unional, Comisia Europeană a declarat cu fermitate (între altele, şi în răspunsul pe care mi l-a  oferit la întrebarea legată de interzicerea accesului muncitorilor români în unele state membre)  că orice tip de discriminare a lucrătorilor  români va înceta la data de 31 decembrie 2013 şi nici un stat membru nu va mai putea invoca nici un motiv pentru restricţionarea pieţei sale de muncă faţă de români.

            De aceea, în calitate de eurodeputat român, membră a Comisiei „Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale”, vă solicit să daţi un răspuns clar, fără echivoc acestei solicitări a ministrului olandez, în sensul deciziilor şi măsurilor europene pe care deja le-am invocat şi să nu permiteţi nici un fel de derogare de la acestea.” a menţionat în scrisorile sale europarlamentarul Minodora Cliveti.

            De asemenea, europarlamentarul român i s-a adresat în scris şi preşedintei Comisiei pentru “Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale” din cadrul Parlamentului European, Pervenche Berès, care este o constantă apărătoare a drepturilor lucrătorilor europeni, căreia i-a cerut sprijin în acest demers. 

3 oportunități de stagii pentru tinerii români în cadrul instituțiilor Uniunii Europene

Europarlamentarul Minodora Cliveti semnalează 3 oportunități de stagii pentru tinerii români în cadrul Parlamentului European, Comisiei Europene și Ombudsmanului European.

Stagiile remunerate Robert Schuman în cadrul Parlamentului European se adresează absolvenților de studii universitare iar scopul lor este de a le permite stagiarilor să își completeze cunostințele dobândite în timpul studiilor și să se familiarizeze cu activitatea Uniunii Europene, în special cu aceea a Parlamentului European. Durata stagiilor este de 5 luni, în fiecare an existând două perioade de începere a stagiilor, pentru anul viitor acestea sunt 1 Martie 2014, pentru care înscrierile vor începe pe 15 August 2013 (termen limită 15 Octombrie 2013), și 1 Octombrie 2014, pentru care înscrierile se vor desfășura între 15 Martie 2014 și 15 Mai 2014. Stagiile Robert Schuman includ stagiile cu opțiunea generală (aplicanții trebuie să  dovedească redactarea unei lucrări scrise substanțiale în cadrul studiilor universitare sau pentru o publicație științifică) și stagiile Robert Schuman cu opțiunea jurnalism (aplicanții trebuie să  dovedeasca experiență profesională, fie prin articole publicate, fie prin înscrierea în asociația jurnaliștilor dintr-un stat membru al UE, fie printr-o diplomă în jurnalism recunoscută în statele membre ale UE sau în statele candidate la aderare).

Comisia Europeană oferă tinerilor absolvenți universitari stagii pe o durată de cinci luni care au loc la Bruxelles sau Luxembourg. În această perioadă se fac înscrieri pentru stagiile cu data de începere 1 martie 2014. Termenul pentru depunerea cererilor este 30 August la prânz. Stagiarul va efectua aproximativ aceleaşi sarcini ca funcţionarii „administratori” la început de carieră, cum ar fi compilarea de informaţii şi documentaţie, organizarea unor grupuri de lucru, forumuri, audieri publice şi reuniuni, pregătirea de  rapoarte şi răspunsuri la întrebări, participarea la întâlniri de grup, clasificarea şi revizia lingvistică a textelor etc.

Ombudsmanul European oferă stagii de două ori pe an, în special absolventilor de drept. Stagiile au loc fie la Strasbourg, fie la Bruxelles, în functie de nevoile biroului. În aceasta perioadă se fac înscrieri pentru stagiile cu data de începere 1 ianuarie 2014 iar data limită de  înscriere este 31 August.  Aceste stagii au o durată minimă de 4 luni care poate fi extinsă până la maxim 12 luni, la alegerea Obdusmanului. Stagiarii din cadrul biroului Ombudsmanului trebuie să  aibă o foarte bună cunoaștere a limbii engleze. Prin urmare, candidaturile trebuie depuse în engleză.

Toate aceste 3 tipuri de stagii sunt remunerate iar valoarea subvenției este stabilită anual de Biroul pentru stagii și depinde de constrângerile bugetare. Cu titlu informativ, cuantumul bursei în 2013 este de 1,213.55 EUR pe lună.

Mai multe informații, precum și formularele online, le puteți obține urmând linkul:

Parlamentul European http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/007cecd1cc/Traineeships.html

Comisia Europeană

 http://ec.europa.eu/stages/index_en.htm

Ombudsmanul European http://www.ombudsman.europa.eu/shortcuts/document.faces/en/3460/html.bookmark

Consider că tinerii români trebuie să fie informați și să profite de oportunitățile aferente calității lor de cetățeni europeni. De aceea adresez invitația conaționalilor mei interesați de aceste stagii de pregătire finanațate de UE să acționeze.

Restrictiile pentru romani pe piata muncii europene se vor incheia in mod irevocabil la 31 decembrie 2013

 

 

In calitate de membra a Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale din Parlamentul European am primit raspunsul din partea Comisiei Europene la intrebarea formulata in scris cu privire la situatia redeschiderii pietei muncii la nivel european pentru cetatenii romani la inceputul anului 2014.
Am intrebat Comisia daca are vreo strategie de rezolvare a situatiilor privind cererile de suspendare a primirii romanilor pe piata muncii europene pe perioade determinate si de asemenea, daca aceasta ofera Romaniei garantia ca, la finalul anului 2013, toate statele membre vor redeschide piata muncii pentru romani.

In raspunsul oferit de Comisie, se mentioneaza faptul ca Anexa VII la Actul de aderare a Republicii Bulgaria si a Romaniei permite statelor membre sa aplice dispozitii tranzitorii privind accesul la piata muncii la nivel national pentru lucratorii romani si bulgari.

"Aceste dispozitii tranzitorii se aplica pe o perioada de maximum sapte ani, pe baza unui acord „2+3+2”. Statele membre pot aplica legislatia nationala pentru accesul la piata muncii in cursul primilor doi ani dupa aderare. In urma unei revizuiri efectuate de Consiliu in ceea ce priveste functionarea masurilor tranzitorii, statele membre pot, dupa ce informeaza Comisia, sa continue sa aplice legislatia nationala pentru o perioada suplimentara de trei ani. La sfarsitul celor cinci ani, in cazul in care exista o perturbare grava a pietei fortei de munca sau riscul de producere a unor astfel de perturbari si dupa notificarea Comisiei, statele membre pot aplica in continuare legislatia nationala in ceea ce priveste accesul la piata muncii. In conformitate cu aceste norme, opt state membre inca mai aplica restrictii privind accesul la piata muncii pentru lucratorii romani si bulgari. In plus, Spania, care eliminase in 2009 restrictiile privind lucratorii romani,  le-a reintrodus in iulie 2011 in cadrul dispozitiilor tranzitorii, pe baza „clauzei de salvgardare”, a mentionat Comisia.

Totodata, Comisia Europeana da asigurari ca "dispozitiile tranzitorii si posibilitatea de a impune restrictii privind lucratorii romani si bulgari se vor incheia in mod irevocabil la 31 decembrie 2013".

Iau act de asigurarea ferma a Comisiei Europene ca incepand cu 2014 nici unul dintre statele membre care au impus restrictii intrarii pe piata muncii interne a cetatenilor romani nu va mai solicita sau primi nici o derogare, iar cetatenii romani vor munci liber in spatiul european, beneficiind de aceleasi drepturi ca toti ceilalti cetateni europeni.

Autoumilirea şi autocritica nu sunt arme care să ne ajute în parcursul nostru european

  

 

Autoumilirea şi autocritica nu sunt arme care să ne ajute în parcursul nostru european, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, europarlamentarul social-democrat Minodora Cliveti. În eventualitatea unui viitor mandat de eurodeputat, printre principalele ei obiective se află "un buget mai bun pentru proiectele europene româneşti, mai ales pentru dezvoltare şi crearea de locuri de muncă acasă, dar şi pentru mobilitate educaţională şi profesională pentru români". De asemenea, Minodora Cliveti îşi doreşte ca "România să fie cunoscută aşa cum merită".

"Asta nu numai pentru statutul ţării în plan european, dar, mai ales, pentru recâştigarea încrederii românilor în propria lor ţară şi în propriul lor destin. Aş vrea ca, în 2019, românii să fie conştienţi că merită un loc stabil în Europa, nu fruntaş încă, dar nici la finalul listei europene, şi să se comporte ca atare. Autoumilirea şi autocritica nu sunt arme care să ne ajute în parcursul nostru european", afirmă europarlamentarul.

AGERPRES: Aţi preluat mandatul de europarlamentar acum mai bine de un an. V-aţi prezentat public bilanţul, dar cu siguranţă oamenii ar vrea să ştie concret cu ce s-a îmbunătăţit viaţa lor ca urmare a activităţii în PE.
Minodora Cliveti: Am venit în PE cu dorinţa de a folosi instrumentele europene şi savoir faire-ul european în scopul ajutării românilor şi României. Consider că asta este, în general, menirea unui reprezentant al oamenilor, ales de aceştia. Am avut ocazia să mă bat efectiv, alături de colegii mei din PSD, pentru români, în cele câteva luni de după preluarea puterii de către actualul guvern, când în PE exista o atmosferă mai curând nefavorabilă ţării, lipsa de informare sau chiar reaua-credinţă a unora dintre parlamentari fiind evidente. Am explicat zile în şir ce şi cum s-a întâmplat, ne-am convins colegii de justeţea măsurilor luate şi am asistat cu bucurie la schimbarea de atitudine.
Mi-am reprezentat regiunea, concetăţenii băcăuani, prin acţiunea "Bacăul salută Europa", prima de acest gen.
Am participat la numeroase dezbateri în PE pe teme majore: cartea albă a pensiilor, şomajul în rândul tinerilor, sănătate (problema cancerului, extrem de prezent în zona din care vin - Moldova), sărăcia (regiunea de nord-est este cea mai săracă din Europa) etc, vorbind despre realităţi româneşti. Oricât ar părea de ciudat, există încă un mare grad de necunoaştere a acestor realităţi la nivel european şi, dacă ne gândim că măsurile care se iau sunt generale, e clar că este nevoie ca problemele româneşti să fie luate în consideraţie când se ia decizia care priveşte şi România.

AGERPRES: Aţi făcut şi o campanie dedicată românilor din Canada.
Minodora Cliveti: Am făcut şi fac în continuare o adevărată campanie de ridicare a vizelor pentru români în Canada, am adresat întrebări Comisiei Europene în legătură cu tratamentul discriminatoriu al românilor în unele ţări europene şi am avut chiar bucuria să văd o postare pe net: "Mulţumesc, Minodora Cliveti", făcută de un român din Anglia în acest sens.

AGERPRES: Dacă am vorbit de succese, este corect să abordăm şi opusul. Care ar fi principala nerealizare?
Minodora Cliveti: Lipsa de timp şi faptul că am preluat un cadru de activitate prestabilit, în sensul că a trebuit să preiau comisiile în care era membră colega mea Rovana Plumb. Sunt comisii sociale în care am muncit cu tragere de inimă şi folos (având în vedere numărul mare de rapoarte atribuite), dar mi-aş fi dorit să fiu membru şi într-o comisie cu specific juridic (eu fiind avocat), acolo unde se iau decizii majore, cu impact direct, poate mai puţin comprehensibil pentru oameni, dar extrem de importante.

AGERPRES: Pentru majoritatea cetăţenilor romani, Parlamentul European înseamnă o sumă de decizii, de directive sau rezoluţii care poartă doar un număr, fără să ştim cu ce ne afectează. Ne-aţi putea explica pe scurt ce face de fapt un europarlamentar şi de ce este necesar să trimitem reprezentanţi în Parlamentul European?
Minodora Cliveti: Parlamentul European a devenit un factor esenţial în luarea de decizii europene, este partener cu Comisia Europeană în negocieri, votează oameni în diferite posturi importante (ombudsmanul european se votează săptămâna aceasta) şi, mai ales, bugetul UE. Pentru România, ca şi pentru orice alt stat, bugetul atribuit este o chestiune esenţială şi aici parlamentarii se implică direct. Deputaţii români sunt repartizaţi pe grupuri politice. În actualul parlament, grupul cel mai numeros este cel de dreapta, PPE, şi asta se vede în deciziile care se iau de către Parlament şi care nu sunt cele mai bune din punctul de vedere al cetăţenilor europeni. Astfel, se văd mai multe decizii în favoarea băncilor, a angajatorilor, pentru austeritate etc, în timp ce noi, cei din grupul socialist, facem presiuni pentru reducerea măsurilor de austeritate, pentru garantarea depozitelor populaţiei, pentru reducerea şomajului, sprijinirea IMM-urilor. Într-un recent raport, de pildă, grupul PPE s-a opus la ideea de înfiinţare a unui Observator European pentru locuinţe sociale, ceea ce va afecta politica europeană în materie.

AGERPRES: Care sunt planurile dvs pentru perioada de până la finele mandatului?
Minodora Cliveti: Vreau să duc cu bine la capăt activitatea de raportor în cele peste 12 rapoarte la care lucrez. Dificultăţile în această activitate ţin de diferenţele în abordarea subiectelor de către europarlamentarii care fac amendamente sau de orientarea politică în materie a grupurilor politice. Fiecare raportor reprezintă un grup politic, Europa şi ţara sa, de regulă în ordine inversă, ceea ce mi se pare normal, de aceea apar, inerent, deosebiri. De pildă, în raportul privind situaţia femeilor roma, lupta cea mai grea care se dă este aceea de combatere a stereotipurilor unora dintre colegi din ţări care nu au, tradiţional, experienţa convieţuirii cu această minoritate şi, de aceea, au idei preconcepute, de cele mai multe ori greşite.
Vreau, de asemenea, să mă achit de sarcina de a organiza în PE o expoziţie de prezentare a Chinei, împreună cu reprezentanta chineză la Bruxelles, ca urmare a bunelor relaţii pe care europarlamentarii PSD le au cu această reprezentanţă. China este o prezenţă extrem de activă la Bruxelles, am participat la mai multe evenimente organizate de această ţară şi consider că, împreună cu colegii mei din PSD, facem tot ce depinde de noi pentru a contribui la consolidarea bunei relaţii pe care România o construieşte în prezent cu China, prin vizita primului-ministru şi creşterea afacerilor chineze în România.

AGERPRES: Aţi 'atacat' şi problema migraţiei minorilor în Europa...
Minodora Cliveti: Am iniţiat o conferinţă în PE în care vom dezbate, împreună cu Daciana Sârbu şi colegi din Italia şi Spania, problema complicată a migraţiei minorilor în Europa. Ne propunem să analizăm nu numai consecinţele asupra copiilor români produse de plecarea părinţilor acestora din România, dar şi efectele traiului acestor copii, împreună cu părinţii lor, în ţările de destinaţie. Pentru că mobilitatea profesională nu are numai efecte pozitive, ci şi negative, influenţând în măsură considerabilă mica fiinţă umană care este copilul român, scos din mediul său obişnuit şi nevoit să se adapteze la un climat uneori neprietenos.

AGERPRES: Intenţionaţi să mai candidaţi?
Minodora Cliveti: Da, îmi doresc să am un mandat complet. Asta îmi va permite să aleg comisiile şi delegaţiile în care voi dori să activez, desigur şi în funcţie de nevoile României şi ale delegaţiei PSD. Un mandat de cinci ani îmi va permite să ajut un număr mult mai mare de cetăţeni romani să viziteze Bruxelles-ul, luând astfel cunoştinţă de activitatea Parlamentului European, să iniţiez mai multe dezbateri şi, mai ales, să îmi intensific demersurile pentru România, zona Moldovei şi pentru români.

AGERPRES: Care ar fi proiectele mari pentru un eventual viitor mandat complet în Parlamentul European?
Minodora Cliveti: Schengen, dacă asta nu se întâmplă în toamna acestui an, sfârşitul MCV, un buget mai bun pentru proiectele europene româneşti (mai ales pentru dezvoltare şi crearea de locuri de muncă acasă, dar şi pentru mobilitate educaţională şi profesională pentru români), dar, mai mult decât orice, simt nevoia să fac mai mult pentru că România să fie cunoscută aşa cum merită. Asta nu numai pentru statutul ţării în plan european, dar, mai ales, pentru recâştigarea încrederii românilor în propria lor ţară şi în propriul lor destin. Aş vrea ca, în 2019, românii să fie conştienţi că merită un loc stabil în Europa, nu fruntaş încă, dar nici la finalul listei europene, şi să se comporte ca atare. Autoumilirea şi autocritica nu sunt arme care să ne ajute în parcursul nostru european.

AGERPRES: Sunteţi o militantă activă pentru egalitatea de gen. România are deficienţe la acest capitol?
Minodora Cliveti: România este o ţară paradoxală din acest punct de vedere: avem unele dintre cele mai bune legi în materie - un text special în Constituţie (al cărui coautor sunt), legea egalităţii de şansă, legea concediului parental, legea privind combaterea violenţei în familie, legi privind incriminarea traficului de persoane, etc, avem cadru instituţional, cu toate acestea aplicabilitatea acestor legi este redusă. Rămânem printre ţările în care violenţa împotriva femeilor este mare, concilierea vieţii de familie cu cariera este apanajul aproape exclusiv al femeilor (ceea ce duce la venituri mai mici şi pensii mai mici pentru acestea), imaginea femeii în mass-media este prea des discriminatorie, sunt încă prea puţine femei în posturi de conducere, inclusiv în corpurile alese. Explicaţia acestei situaţii este una, după părerea mea: aderarea la UE ne-a determinat să schimbăm legislaţia, realitatea românească neţinând pasul cu aceasta. Sigur, de multe ori, prin lege se schimbă şi "moravurile", dar în acest domeniu sensibil, guvernat de mentalităţi vechi, de tradiţii ancestrale, care este egalitatea între femei şi bărbaţi, legile noi trebuie însoţite de măsuri adiacente. Din fericire, avem o societate civilă activă în domeniu, femeile se afirmă din ce în ce mai mult în business, în Guvern, în Parlament, deci există speranţe.

AGERPRES: Când vor putea românii să circule în Canada fără vize?
Minodora Cliveti: Curând, sper din toată inima. Şansa a făcut să fiu foarte repede cooptată în delegaţia PE care a întreprins vizita sa anuală în Canada în toamna trecută. Ne-am întâlnit cu numeroşi membri ai Parlamentului canadian (între care există şi un deputat de origine română) cu care am dezbătut problema acordului UE - Canada şi, de fiecare dată, am invocat necesitatea intrării în normalitate a cetăţenilor români, care, deşi cetăţeni europeni egali cu toţi ceilalţi, nu au dreptul de a intra, asemeni acelora, în Canada fără vize. Parlamentarii canadieni ne-au întors vizita la Bruxelles în primăvara aceasta şi senatorul Tilson, preşedintele comitetului pentru emigraţie, şi-a prevenit colegii despre existenţa unei deputate Minodora Cliveti, care "o să ceară iarăşi să ridicăm vizele pentru români". Lăsând de o parte latura simpatică a replicii sale, da, asta am făcut. Sigur, nu spun că românii vor circula mâine fără vize în Canada, dar sunt semne bune, mai ales că şi SUA a declarat că intenţionează să îşi schimbe regimul de vize pentru români.

AGERPRES: Aveţi câteva proiecte care privesc tinerii. Cum vedeţi problema şomajului în rândul lor? Cum stă România la acest capitol comparativ cu ţările UE?
Minodora Cliveti: Şomajul tinerilor este temă europeană a anului 2013, după părerea mea. Şi afirm că cel mai intens s-a implicat în această problemă Comisia pentru ocupare, din care fac parte, care a organizat numeroase dezbateri, la care au participat foarte mulţi tineri. În urma deciziilor luate în comisie, "Iniţiativa pentru tineri", declaraţie de intenţie a Comisiei Europene, prin care se dorea ca fiecare tânăr sub 25 de ani, în prima fază, apoi sub 30 de ani în a doua fază, să aibă un loc de muncă imediat după terminarea ciclului educaţional a devenit "Garanţia pentru tineri", document al Comisiei pentru ocupare, care a solicitat fonduri pentru aceste scopuri. Şi urmarea a fost că, acum două zile, preşedintele Van Rompuy (n.r. - preşedintele Consiliului European) a declarat că s-au deblocat şi rezervat 6 miliarde euro în acest scop, urmând să se mai acorde încă 2 miliarde euro. Deci, statele membre vor beneficia de această sumă numai în scopul combaterii şomajului celor care termină ciclul educaţional.
România cunoaşte un şomaj al tinerilor mai redus decât media europeană, dar asta nu înseamnă că nu va folosi fondurile care îi vor reveni pentru a reduce şi mai mult acest şomaj. Tinerii români trebuie să fie ajutaţi să se califice în domenii cerute de piaţa muncii interne şi europene, să fie serioşi şi competitivi. Citeam recent că mai bine de jumătate din angajatorii europeni se plâng de lipsa de cadre tinere bine pregătite profesional. Tinereţea este vârsta frumuseţii, a bucuriei, dar trebuie să fie şi a construirii unei baze profesionale solide, de care depinde tot parcursul profesional al vieţii. Ai carte ai parte şi cum îţi aşterni aşa dormi sunt proverbe româneşti, să nu le dăm uitării. Eu nu îmi doresc altceva decât ca tinerii români să fie apreciaţi profesional acasă sau în restul Europei şi să trăiască o viaţă demnă muncind pe salarii bune, corespunzătoare gradului lor de pregătire profesională.

AGERPRES: Cum este privită România în PE?
Minodora Cliveti: Acum mult mai bine decât anul trecut. Schimbările politice majore din vara anului 2012 au creat foarte multe dezbateri în PE. Multe voci ne-au criticat, unele cu bună-credinţă, altele nu. Datoria noastră a fost să explicăm că tot ce s-a petrecut acasă a fost constituţional, legal şi necesar, şi că cei mai mulţi dintre românii de acasă ne-au susţinut. Am convins în cele din urmă. A contat enorm atitudinea Guvernului, a primului-ministru Victor Ponta care a avut înţelepciunea de a accepta din partea CE şi unele cereri nedrepte, pentru a dezamorsa situaţia, înrăutăţită şi de "euro-colegii" din PDL şi care a răspuns cu deschidere maximă tuturor solicitărilor partenerilor europeni. Un moment esenţial l-a reprezentat şi dezbaterea din plen cu privire la raportul MCV. Toţi parlamentarii USL am cerut ridicarea acestui mecanism de verificare a României, în timp ce europarlamentarii PDL au apreciat rolul de "medicament" al acestuia în vindecarea "derapajului democratic din România". M-am întrebat atunci, retoric, pe cine reprezintă aceşti europarlamentari în PE, pentru că era clar că nu erau acolo pentru români şi România.

AGERPRES: Şi momentul în care candidatul român a trecut de audierea pentru Curtea Europeană de Arbitraj?
Minodora Cliveti: Am mai depăşit un moment neplăcut când candidatul român pentru Curtea Europeană de Arbitraj a trecut de audierea în comisia de specialitate a PE cu o majoritate de numai un vot (voturile contra fiind augmentate graţie aceloraşi europarlamentari PDL, membri sau supleanţi în comisie), dar am reuşit în plen un vot bun, noi, cei din USL, făcând lobby pentru domnul Pufan şi pentru România. Am constatat cu acest prilej încă o dată cât de mult contează relaţiile personale cu alţi eurodeputaţi pentru rezolvarea unor probleme ale ţării şi asta cred că este menirea unui europarlamentar român - să facă tot ce îi stă în putinţă pentru ţara să şi nu împotriva acesteia.
Felul cum evoluează situaţia României se vede clar şi din vizitele pe care premierul nostru le face şi personalităţile cu care se întâlneşte. Recenta întâlnire cu cancelarul Angela Merkel este un eveniment politic de maximă importanţă pentru noi, apropierea de laburiştii britanici, întâlnirea cu preşedintele Franţei - sunt semne bune. Cum tot atât de important este turneul destinat asigurării viitorului energetic al ţării, pe care primul-ministru îl desfăşoară în prezent şi care are menirea de a face din România un stat care să stea drept în Europa şi în lume. Iar noi, aici, în PE, ne facem datoria în cadrul acestui proces esenţial pentru România. AGERPRES/(AS - autor: Mario Creţu, editor: Andreea Rotaru)

Martin Schulz, candidatul socialist la presedintia Comisiei Europene

Salut decizia Partidului Socialistilor Europeni de a sustine candidatura lui Martin Schulz pentru presedintia Comisiei Europene, pentru mai multe considerente:

- in primul rand este vorba despre calitatea umana a celui nominalizat. Martin Schulz este un politician de stanga, profund cunoscator al problemelor sociale, interesat de gasirea de solutii pentru oameni. "Am salvat banci, dar suntem in pericol sa pierdem o intreaga generatie", a declarat presedintele legislativului european. Respectat si apreciat in Parlamentul European, este omul care a reusit in nenumarate cazuri sa gaseasca calea care a dus la solutionarea unor probleme complicate in plenul PE, acolo unde vocile diferitelor grupuri politice sunt extrem de virulente uneori. Pragmatismul, gasirea solutiei in sensul binelui social, intr-o perioada grea pentru UE, este caracteristica lui Martin Schulz in mandatul sau de presedinte al PE;

- desi functia de presedinte al PE i-a impus echidistanta politica, Martin Schulz a reprezentat in legislativul european pe cetatenii europeni in ansamblul lor, ceea ce echivaleaza cu o orientare de stanga intr-o perioada de criza. Gasirea celor mai bune solutii de imbinare a intereselor companiilor cu cele ale lucratorilor, pentru combaterea somajului, mai ales in randurile tinerilor, de garantare a pensiilor, de prezervare a mediului inconjurator, de sustinere a industriei si comertului European, au fost si sunt probleme in care PE a gasit calea spre compromis si prin implicarea directa a presedintelui acestuia, adept al solutionarii si nu al blocarii demersului European.

- in cursul anului 2012, cand europarlamentarii USL au avut de dus o lupta majora de explicare a evolutiei politice interne in vederea asigurarii Parlamentului European ca masurile luate au fost legitime, constitutionale si necesare, Martin Schulz a fost una dintre vocile care si-au pastrat calmul, a pretins lamuriri, a tras, in final, concluziile corecte, contribuind in masura semnificativa la clarificarea situatiei Romaniei si la imbunatatirea parcursului acesteia dupa instalarea noului guvern.

Prietenia sa pentru Romania inseamna, de fapt, abordarea interesata si corecta a unui politician European responsabil si avand responsabilitati majore, a situatiei unui stat membru. Si este exact ceea ce are nevoie Romania in UE: de o abordare rationala din partea Europei, lipsita de demagogia indusa de interese particulare.