luni, 15 februarie 2016

Condamnatii din penitenciare au dreptul la drepturi

Citesc despre iminenta modificare a legii privind executarea pedepselor, cu privire la scrierea de carti in penitenciare,care poate avea efect asupra duratei pedepsei.Cum se intampla des la noi, luati de un val heirupist,vrem sa aruncam copilul impreuna cu apa murdara din copaie.
E adevarat ca aceasta prevedere e introdusa si ea heirupist,copiata de undeva,fara sa fie insotita de norme adiacente care sa o faca aplicabila si corecta.Pentru ca este o prevedere buna,care face posibila aplicarea institutiei reabilitarii.Rolul unei pedepse privative de libertate,asa cum stie orice absolvent de drept,este mai ales reeducarea condamnatului si prevenirea comiterii de noi infractiuni.La noi, rolul pedepsei este mai ales acela de a umple penitenciarele, si asa supraaglomerate,cu cat mai multi condamnati, spre slava statisticilor.
Cerinta de a se scrie lucrari 'stiintifice" este din start o prostie.Ce inseamna 'stiintific", cine apreciaza caracterul unei lucrari scrise in penitenciar? O comisie formata din persoane care nu trebuie sa aiba competenta necesara stabilirii caracterului stiintific al unei lucrari.
Se propun tot felul de aiureli: sa fie lucrari scrise in domenii care se studiaza in facultati, sa aiba incarcatura de informatii si bibliografie comparativa cu o teza de doctorat, etc. Adica, sa organizam doctorate in puscarii..de parca nu avem destui doctori in Romania..
In realitate,aceasta prevedere ar putea avea o mare importanta in reeducarea condamnatilor, fara sa fie impusa cerinta de "lucrare stiintifica": ar da posibilitate acestora sa rememoreze faptele, sa regrete cu adevarat, si nu doar declarativ,comiterea infractiunii,sa isi faca un plan de viata de dupa penitenciar, sa-si propuna sa fie curati, morali,sa se reintegreze social.Toate aceste cuvinte sunt termeni de specialitate, "stiintifici", care tin de stiinta dreptului penal..Dar, cui ii pasa sa se faca ceva ca lumea la noi? E drept ca unii "condamnati-vedete"-nu dau nume, ii stim toti- au scris mult in penitenciare.A vazut cineva aceste carti, altcineva decat comisiile cu pricina? Nu le putem vedea nici pe cele considerate "stiintifice",nici pe cele pe care aceste comisii le resping.
Ar trebui sa pretindem o modificare a legii sus mentionate, dar nu in sensul de a face doctorate in puscarii, ci in ideea de a ajuta societatea, care a condamnat la privare de libertate niste membri ai sai, sa ii recupereze reabilitati.Asa cum spune stiinta dreptului.
PS: salut recentul punct de vedere al vice premierului Vasile Dancu prin care este sustinuta necesitatea pastrarii a ceea ce este bun in aceasta lege si ma mir de lipsa de comunicare intre membri guvernului, de vreme ce ministra justitiei a anuntat "suspendarea" prevederilor despre care am povestit mai sus.Poate o convinge seful sau ierarhic..

Barbie se ingrasa ca sa recucereasca fetitele..

Barbie se ingrasa ca sa recucereasca fetitele..Dupa multi ani de cand "feministele" critica papusa Barbie, pe care o considera responsabila de anorexie, de influentarea directa a fetitelor spre un ideal fizic imposibil de atins avand o stare de sanatate buna,iata ca scaderea vanzarilor determina pe producatorii lui Barbie sa fabrice papusi diverse,modele ale unor fiinte umane care chiar exista.Sa se fi desteptat si mamicile, cele care cumpara Barbie fetitelor lor,gravandu-le,poate inconstient, in minte, un ideal de frumusete care le duce pe multe, la boala?

Sa economisim, sa boicotam chiar, pungile din plastic subtire,pentru binele nostru si al copiilor nostri

Cunoasteti, desigur, punga de plastic subtire sau foarte subtire.Are intre 15-50 microni grosime si este pusa la dispozitia noastra pentru autoambalarea produselor alimentare.O lamaie-o punga,3 rosii-o punga,un avocado-o punga,un kilogram de cartofi-o alta punga.In medie,un roman foloseste 200 de astfel de pungi anual,pe care,de regula,le arunca dupa prima utilizare la cosul de gunoi.De aici,punga ajunge in tomberonul de gunoi, in masina de gunoi,la groapa de gunoi, in mediul inconjurator, zburand duse de vant pana la Dunare si mare.
In UE s-au folosit si aruncat anul trecut circa 100 miliarde de asemenea pungi,care urmeaza, desigur, trasee asemanatoare.Problema este ca sunt extrem de longevive,rezistand in natura circa 400 ani.Pungile din plastic subtire,se dezintegreaza ceva mai repede decat cele din plastic mai gros( cele pe care le cumparam de la casele de marcat),dar se amesteca cu solul,fiind ciugulite de pasari, cu planctonul, fiind asimilate de pesti, sunt confundate cu meduzele de catre broastele testose sau pestii mai mari etc,etc.Rezulta un proces dezastruos de poluare a naturii,florei si faunei, la care noi, consumatorii,contribuim din plin.
Va propun sa deveniti partasii unei campanii de constientizare,in primul rand, a numarului de pungi pe care fiecare dintre voi le consuma saptamanal, lunar, anual.Ca un prim pas, eu am inceput sa le adun intr-o punga mai mare din plastic mai gros, sa le numar periodic, sa le arunc la tomberon grupate,legate,pentru a evita risipirea lor in natura si pentru a reduce individual, acest flagel.De asemenea, incerc, pe cat posibil, sa reduc tentatia folosirii cate unei pungi pentru fiecare produs pe care il cumpar si sa refolosesc cat mai mult aceeasi punga.
Va invit sa ne mobilizam.Cele mai eficiente masuri de reducere a acestor zburatoare in natura sunt cele care tin de gesturile fiecaruia dintre noi.Retineti ca , daca polonezii si italienii consuma cate 466 pungi /persoana/ pe an,danezii si finlandezii folosesc numai 4!
Deci, nu e imposibil!

Preventia in sanatate si nevoia de profesionalism

Preventia in sanatate este dreptul omului de a fi informat si de a beneficia de felul in care statul isi creaza si gospodareste, adica pune in practica,politica de sanatate publica.Cu alte cuvinte,statul este interesat ca cetatenii sai sa fie sanatosi ( pentru ca e mai bine si mai ieftin asa) si pentru aceasta practica niste reguli in acest scop.Repet, scopul statului sunt cetatenii sanatosi,iar acest scop se coroboreaza cu dreptul fiecarui cetatean la sanatate.Regulile pe care statul le impune in acest scop trebuie sa aiba in vedere faptul ca cetatenii sunt indreptatiti la sanatate,iar statul are obligatia de a realiza scopul sau respectanddreptul cetateanului.
Initiativa recenta plecata de la dl Nicolaescu are cateva mari defectiuni:
-este politicianista, adica apare in an electoral.In urma cu cativa ani,cand dl Nicolaescu era ministru al sanatatii, iar eu un simplu deputat, l-am interpelat repetat in legatura cu necesitatea realizarii unui program national de depistare precoce a cancerului de col uterin.Pentru tot judetul Bacau, ar fi beneficiat de gratuitate la depistare numai 8000 femei,in plus, acel "program national" nu prevedea norme de aplicare,respectiv instiintarea femeilor,programarea acestora pentru analize, etc.Dar, iata ca acum,in prag de alegeri, dl fost ministru revine cu propunerea sa;
-preventia nu este vazuta ca un drept al omului, ci ca o obligatie, sanctionata extrem de dur;
-o lege nu poate fi adusa la cunostinta publicului, pusa in dezbatere in modalitatea in care este pusa aceasta lege, adica,nu-i nimic daca nu intelegeti ce vrem noi,o sa venim cu norme de aplicare si atunci veti intelege.Pai, atunci, ce mai dezbatem public, daca nu avem toate datele la dispozitie? In plus, orice jurist o stie, normele de aplicare nu pot adauga la lege,deci, ceea ce nu este inca prevazut in textul supus dezbaterii nu poate, in nici un caz sa fie adaugat,modificat, prin normele de aplicare.
Concluzia, a mea, cel putin: principiul preventiei in sanatate e bun,avem nevoie sa reducem numarul bolnavilor,dar avem de asemeneanevoie de o lege facuta cu cap,completa,de sine statatoare si de folos oamenilor.

vineri, 6 martie 2015

Tristeti provinciale..

Una din Babe..Un fel de cocteil de zapada uda si apa inghetata cade din cerul gri..Nu e frig,dar umezeala trece prin stofa blugilor,cizmele iau apa care balteste pe trotuar,mana inmanusata strange manerul umbrelei pentru a se incalzi..Gluga pufoaicei imi acopera pe jumatate chipul si, din cand in cand, o trag spre spate ca sa mai vad si altceva decat caldaramul noroios..In fata unui bloc opreste o masina din care coboara o pereche.Nu mi-ar fi atras atentia daca nu as fi simtit brusc un miros de medicamente.Ridic ochii si ii vad urcand scara:el,batran,imbracat decent,banal.Ea,batrana, intr-un palton ce lasa la vedere poalele unui halat de casa rosu si marginea unei camasi de noapte albe.Femeia urca scarile incet,barbatul o sprijina,trec amandoi sovaitori prin usa cu arc,se fac nevazuti in scara blocului..Mirosul de medicament pluteste in urma lor..

De cate ori ne gandim la povestile oamenilor cu care ne intalnim de-a lungul zilei? Rar,poate niciodata.Dar semnele sunt peste tot:un simplu miros de medicament care pluteste in urma unui cuplu batran spune o poveste:el a mers astazi la spital, a luat-o si a adus-o acasa.E ingrijorat,stie ca va trebui sa aiba grija de ea.Cel putin, cat a fost in spital,o vizita zilnic,statea pe marginea patului,o intreba cum se simte, o vedea palida,vorbea cu asistenta in timp ce ii strecura o ciocolata in buzunar,ii aducea portocale si supa..De azi, insa, o va vedea mereu palida,va face el piata,va gati, va face curat in casa in felul barbatului, adica prost, dupa parerea ei..Cat despre ea,deja se simte vinovata pentru boala ei,pentru ca nu mai poate tine casa cum stie ea,ca nu mai poate gati..Se uita la el cu recunostinta pentru fiecare pahar cu apa pe care i-l aduce.Ce ciudat si nepotrivit,nu-i asa, ca femeia sa stea in pat si barbatul sa o serveasca..Invers e mai normal..Trebuie sa se faca bine repede..Casa are nevoie de ea..

...Mirosul de medicamente dispare dizolvat in perdeaua rece si lichida a Babei..

joi, 19 februarie 2015

Femei..

Pe strazile orasului meu de provincie se mai vad inca haine de blana.Sunt aproape toate imbatranite,inca in buna stare,dar mirosind cu siguranta a naftalina. Sunt purtate intotdeauna de senioare.
Par oarecum nepotrivite,nu doar demodate:moda poate reveni, e ciclica,dar in prezent ecologia ruineaza blanaria.

Ei bine, senioarele isi scot blanurile la aer cand se duc unde se pot duce ele in orasul meu provincial :la piata,in vizita la o prietena, la spital,la nepoti.Nu la promenada, pentru ca nu se mai poarta,nu la opera, pentru ca nu avem, nu la teatru,pentru ca nici teatrul nu mai e ce-a fost odata, nu la baluri( ei, Doamne..).

Cu toate astea, blanurile sunt purtate.Credeti ca se intampla asta numai de frica moliilor? Acesta e motivul minor.Cel major este ca femeile sunt FEMEI,iar femeia este cocheta. Cochetaria nu accepta ca varsta s-o masoare (ca sa-l parafrazez un pic invers pe Corneille),pe de o parte, dar, pe de alta parte,pentru o femeie,cochetaria este un barometru al starii ei de spirit,un medicament,o forma de autoaparare la atacul implacabil al anilor.

O forma de rezistenta. O lectie de viata pentru cele tinere si frumoase.






Apropos de cei 50 de ani ai Monicai Belucci

Revistele de femei scriu despre si pentru femei tinere, frumoase,moderne. E drept, e placut sa deschizi o revista cu pagini lucioase, cu fotografii colorate,artistice,infatisand chipuri tinere, siluete perfecte.

E interesant sa citesti sfaturile expertilor in machiaj, coafura,manichiura, pedichiura, dar si ale celor care ne explica cum trebuie sa traim pe perioada sarcinii pentru a ramane atragatoare si a nu dauna micii fiinte care se formeaza in noi.

E bine sa citesti despre cum sa nu ne ingrasam, sa ramanem svelte,sa pierdem din greutate.

E interesant sa citesti despre femei care reusesc in cariera si in viata de familie (faimoasa tema a concilierii vietii de familie a femeii cu cariera ei, desi familia e formata din el si ea, desigur..),despre femeile inselate in dragoste care reusesc sa-si depaseasca depresia si sa o ia de la capat.E grozav sa vezi cum trebuie sa te porti ca sa-l cuceresti si sa-l tii langa tine,cum sa treci (sau nu) peste momentul cand descoperi ca te inseala..

E util sa vezi oferte de produse cosmetice,de haine si accesorii,sa primesti sfaturi despre ce e bine si ce e rau in compunerea unei tinute potrivite la locul si timpul potrivit, sa citesti despre vietile vedetelor ( apropos,oare de ce folosim acest termen pe post de sinonim la cineva pe care l-ai vazut la TV sau in presa “mondena”, si despre care stim, eventual, cum il/o cheama, eventual ii stim numele de scena sau doar prenumele?)...

Bref,revistele de femei sunt utile,desigur,dar sunt utile,cred eu, pentru acele femei care sunt la varsta la care se presupune ca sunt interesate de aceste subiecte.De fapt,poti sa fi trecut de varsta aceea si tot o sa fii interesata, dar, citind aceste reviste,tu, cea care ai trecut de varsta “aceea” te simti cumva,exclusa.

De aceea, ma intreb: unde sunt revistele pentru femeile majoritare, care sunt cele trecute de varsta “aceea”,mai plinute sau chiar grase,mai putin frumoase sau chiar urate sau banale, mai putin elegante sau chiar sleampete? Unde sunt revistele pentru femeile cu cariere banale,care conciliaza viata lor profesionala neinteresanta,uneori penibila, cu viata lor de familie( adica cu a doua cariera neinteresanta, banala) fara sa stie ca realizeaza acest deziderat inainte ca acesta sa fie formulat ca principiu de viata ideala? Unde sunt revistele pentru femeia trecuta de 60 de ani care, la pensie fiind,se simte obligata sa faca tot ce tine de functionarea cotidiana a casei ei ( piata,plata facturilor,cozi la medicul de familie), dar si de casa copilului ei care i-a “daruit” un nepot sau mai multi, care trebuie dusi si adusi la gradinita sau scoala,hraniti, ingrijiti etc,etc..

Ei bine, si femeia aceea vrea sa citeasca o revista de femei in care sa gaseasca insa, raspunsuri si la problemele ei.Nu cer segregare pe piata revistelor,ar fi plictisitor chiar si pentru femeia non-conforma sa citeasca numai despre “babe”.Ati observat, desigur, ca atunci cand se intalnesc doua senioare, subiectele de dezbatut sunt sanatatea, banii,second hand,oferte la supermarket  si nepotii, dar asta nu inseamna ca numai aceste subiecte sunt interesante pentru ele,ci aceste subiecte sunt singurele la ordinea zilei.
E greu la pensie,oricat de mult sustinem ca nu e asa.Dar, daca macar o revista pentru femei si-ar rezerva spatiu si pentru aceste femei, care,desi la pensie, sunt totusi, FEMEI,alta ar fi si viata lor.Si a revistei, pentru ca ar fi cumparata si de alte categorii de cititoare, nu numai de cele tinere.

O femeie ramane femeie toata viata ei:i-ar prinde bine cateva sfaturi de machiaj,coafura,sanatate,tonus,recomandari de produse de infrumusetare pentru varsta ei..Ati observat, desigur, ca toate produsele cosmetice isi fac reclama folosind chipuri tinere,care arata foarte bine si fara machiaj,dar, cand apare la tv cate o femeie care nu mai e tanara,se vede aproape intotdeauna ca a fost machiata in graba de o angajata a televiziunii cu pricina intr-un mod standard,nepotrivit, care o face pe beneficiara sa arate ca o caricatura.

Imi doresc o revista de femei pentru toate femeile, cu rubrici permanente pentru toate femeile,cu femei de toate varstele pe coperta,cu povesti de viata ale tuturor femeilor (ale senioarelor pot fi chiar mai interesante, pentru ca vietile lor sunt mai lungi..).E foarte greu, oare? Nu cred.Dar cred ca toate femeile trebuie sa fie bagate in seama.Cel putin pentru eventualitatea,de loc de neglijat, a cresterii numarului de cititoare.