10 ani de la intrarea Romaniei in NATO

In urma cu 10 ani Romania era invitata sa se alature acestei organizatii de maxima importanta.Era o decizie onoranta pentru tara,o recunoastere clara a importantei noastre ca stat in ceea ce se numeste securitatea mondiala.Am devenit colegi cu marile puteri ale lumii, am devenit parte a ceea ce inseamna decizia in acest domeniu.


Eram deputat pe vremea aceea,membra a comisiei juridice si a delegatiei Romaniei la Consiliul Europei, deci aveam intelegerea importantei juridice, europene si mondiale a acestei realizari.Am tinut sa o marchez intr-un mod tipic pentru un membru al legislativului, si anume, am formulat o propunere legislativa,care a devenit legea nr 390/2004 privind Ziua NATO in Romania.Au fost unele comentarii sarcastice in presa ( ce idei mai au si deputatii astia..), dar iata,au trecut 10 ani de cand calitatea de membru al Romaniei in NATO este una care contribuie la mentinerea noastra pe linia de plutire a politicii internationale.

Si,desigur, intr-un mod mai discret,prin indeplinirea unor obligatii pe care Romania si le asuma in calitate de membru NATO,unii dintre concetatenii nostri-militarii-fac sa se vorbeasca si de bine de tara.

Cum afecteaza cancerul viata femeilor la locul de munca si necesitatea unei legislatii UE care sa le protejeze

Un mediu de lucru sanatos si in siguranta este un factor esential in calitatea vietii unei persoane si este, de asemenea, un motiv de ingrijorare colectiva.


Guvernele statelor membre din intreaga UE sunt constiente de beneficiile sociale si economice ale unui mediu de lucru sanatos si in siguranta. Ele se folosesc in mod constant de date statistice actualizate, fiabile si comparabile, date care sunt vitale pentru stabilirea obiectivelor de politica si adoptarea unor masuri adecvate precum si intreprinderea unor actiuni de preventie. Eu consider insa ca femeile au probleme specifice de sanatate, care sunt absente din politicile de sanatate si de siguranta la locul de munca: pe de o parte riscurile implicate sunt fie necunoscute fie subestimate, iar pe de alta parte, prioritatile de siguranta sunt definite in sectoarele si ocupatiile dominate de barbati. Acest esec in a tine cont de problemele de sanatate specifice femeilor la locul de munca constituie un obstacol in calea unor politici eficiente privind sanatatea ocupationala si egalitatea de tratament.


Stim ca in fiecare an milioane de europeni sunt diagnosticati cu boli grave pe termen lung. Femeile dezvolta cel mai frecvent forme de cancer precum ar fi cel de san, de col uterin, ovarian sau cancer pulmonar.


Cancerul de san este cel mai raspandit tip de cancer in randul femeilor din intreaga lume. In 2009, rata standardizata de deces pentru cancerul de san in cadrul UE-27 s-a ridicat la 23.1 decese la 100 000 de locuitori. (Sursa: Eurostat)


Din punctul de vedere al intregii Europe, 60.000 de femei dezvolta cancer de col uterin si 30.000 mor din aceasta cauza in fiecare an, in timp ce numarul de femei care traiesc cu cancer de col uterin (tratat sau nu) la un anumit moment in timp, in Europa, este de peste 175.000. (Sursa: Asociatia europeana a cancerului de col uterin)


Desi progrese mari continua sa fie facute in cercetare si tratament, cancerul, ca o boala pe termen lung, ramane o problema cheie de sanatate.

In ciuda acestor boli grave, femeile isi doresc si au dreptul la o viata normala si de a continua sa lucreze.

Ce legislatie UE avem in vigoare pentru protejarea acestor drepturi?


Principiile de baza care reglementeaza protectia sanatatii si a sigurantei lucratorilor sunt prevazute in Directiva-cadru 89/391/CEE din 1989. Obiectivul acestei legislatii este de a incuraja masurile de imbunatatire in domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca. Toate sectoarele de activitate, atat publice cat si private, sunt acoperite de aceasta legislatie care stabileste un principiu important: angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca, iar lucratorul are obligatia de a respecta instructiunile angajatorului de sanatate si securitate si sa raporteze potentialele pericole.


Au femeile resursele financiare pentru o ingrijire de specialitate?


Pentru a putea primi un tratament adecvat si ingrijire de specialitate si de calitate, fiecare femeie ar trebui sa isi poata permite financiar sa solicite asistenta profesionala. Suntem constienti de faptul ca, in medie, femeile din UE castiga in jurul valorii de 17% mai putin pe ora decat barbatii. Desi diferenta globala de remunerare intre femei si barbati s-a redus in ultimul deceniu, in unele tari diferenta de remunerare intre femei si barbati de fapt s-a marit.


Femeile lucreaza mai putine ore, si, adesea, cu norma redusa, cu scopul de a combina responsabilitatile lor familiale cu munca platita, responsabilitati care nu sunt distribuite in mod egal in cadrul familiei. Ca rezultat, femeile au pauze mai frecvente in cariera si de multe ori nu se intorc la un loc de munca cu norma intreaga. Veniturile si pensiile lor devin astfel mai mici, asigurarea de sanatate inferioara si au un risc crescut de saracie la batranete.

Ce se poate face?



- Dezvoltarea unor politici eficiente de siguranta profesionale, atat europene cat si nationale, precum si politici de sanatate bazate pe dimensiunea de gen;
- Pentru a imbunatati utilizarea bugetului de sanatate, este absolut necesar sa se elaboreze o strategie nationala, pe baza analizei datelor si a resurselor financiare ale bugetului.

- Punerea in aplicare a unor programe de prevenire a cancerului in randul femeilor, avand in vedere ca aceasta boala poate fi detectata mai devreme si se pot salva mai multe vieti in randul femeilor; iar ca un impact pozitiv, vom avea o mai mica presiune bugetara pentru stat;

- Prin urmare, abordarea acestor boli grave din Europa este o chestiune de realizare si de aplicare a programelor de sanatate publica despre care stim deja ca sunt fiabile, iar toate tarile europene trebuie sa fie incurajate sa acorde prioritate acestor programe. In cadrul acestor programe ar trebui sa fie evidentiate bolile grave, in special pentru femei, si ar trebui sa fie alocate resursele financiare pentru un tratament adecvat si ingrijire de specialitate;

- Bugetarea de gen este un instrument specific pentru protejarea sanatatii femeilor si pentru acest motiv, statele membre ar trebui sa il sprijine cu fermitate. Acestea ar trebui sa includa o perspectiva de gen la toate nivelurile acestui proces bugetar. Statele membre ar trebui sa aloce resursele bugetare necesare pentru prevenirea, depistarea timpurie si tratamentul in cazurile de cancer care afecteaza femeile.

- De exemplu, statele membre aloca o multime de resurse pentru boli, cum ar fi: alcoolul, drogurile si tutunul, care sunt, in general, boli ale barbatilor. Resursele financiare pentru acestea sunt mai mari decat sumele alocate pentru bolile specifice pentru femei;

- Numarul de ani de viata potentiali pierduti din cauza unor cauze de deces externe este de cinci ori mai mare la barbati decat la femei. O analiza a utilizarii bugetului pentru ingrijirea sanatatii in statele membre arata ca de multe ori se acorda prioritate situatiilor de urgenta. O situatie de urgenta implica de cele mai multe ori boli cardiovasculare si cauze externe (accident de circulatie, sinucidere, omucidere, inec, intoxicatii cu alcool, etc.)

- De asemenea, statele membre ar trebui sa restructureze veniturile si cheltuielile, in scopul de a promova egalitatea de gen, in special pentru politica de securitate sociala;

- Cancerul de san, fiind principala cauza de deces si ani de viata potential pierduti pentru femei, trebuie mentionat ca beneficiile de alocare a bugetului in aceasta directie se regasesc si in imbunatatirea calitatii vietii pentru barbati. In ceea ce priveste utilizarea bugetului de ingrijire a sanatatii din punct de vedere al egalitatii de gen, este important de a discerne o legatura intre macroeconomie si utilizarea eficienta a banilor cheltuiti.

- Una dintre cerintele principale este de a creste gradul de constientizare publica prin introducerea in scoli a unor programe educative pentru promovarea unui stil de viata sanatos. Calitatea serviciilor si accesibilitatea acestora trebuie sa constituie piatra de temelie a strategiilor nationale. strategiile nationale anti-cancer ar trebui sa fie considerate prioritati in elaborarea bugetelor nationale de sanatate.


Ce se poate face pentru reintegrarea femeilor pe piata fortei de munca?


- Sanatatea precara, in special boala pe termen lung, inca reprezinta un factor major de excludere de pe piata fortei de munca. A facilita revenirea la viata activa a unui lucrator care a trecut printr-o boala severa pe termen lung, reprezinta un pas important spre redresare pentru individ, si, de asemenea, o realizare importanta pentru comunitate ca intreg;

- Putem facilita reintegrarea la locul de munca, prin promovarea unei abordari generale integrate, deoarece numai in acest fel putem imbunatati eficienta unei politici menite sa promoveze reintegrarea femeilor cu boli cronice. In mod evident, o abordare integrata a nevoilor lucratorilor necesita o abordare integrata in ceea ce priveste politicile. O mai mare integrare a politicii adresate muncitorilor bolnavi pentru a se putea intoarce la locul de munca ar putea imbunatati viteza si calitatea de reluare a locurilor de munca asa cum prevede si Strategia UE 2020;

- La nivelul UE, Comisia Europeana ar trebui sa invite, in cadrul discutiilor preliminare, un grup format din pacienti cu cancer si din ingrijitori, inainte de a dezvolta o legislatie puternica privind conditiile pentru bolnavii de cancer din Europa.


Speram ca institutiile UE vor fi mai constiente si hotarate sa actioneze in vederea imbunatatirii legislatiei in domeniul asistentei medicale si vor ajuta femeile sa beneficieze de o viata decenta si in conditii de siguranta.

Pledoarie pentru eliminarea vizelor canadiene pentru romani

In calitate de membru al delegatiei UE- Canada a PE am participat la misiunea acestei delegatii in Canada din perioada 26 oct-1 nov ac. Misiunea parlamentara formata din 7 europarlamentari din diferite tari membre UE si apartinand diferitelor grupuri politice ale PE a avut drept scop evaluarea relatiilor intre Canada si UE, in general,dar mai ales schimbul de opinii cu privire la stadiul negocierilor si procedurile de urmat in privinta CETA-Acordul economic si comercial cuprinzator.Acest acord, de incontestatibila importanta pentru cele doua parti,urmeaza sa fie supus cat de curand votului PE. Delegatia s-a intalnit cu negociatorii canadieni,membri ai parlamentului federal ce activeaza in comisii precum:comisia de migratii si cetatenie, comisia pentru resurse naturale, comert international, cu membri ai executivului. Delegatia a fost formata din membri ai diferitelor grupuri politice, eu fiind singura reprezentanta a grupului socialist(S&D), dar in luarile noastre de pozitie s-a vazut clar ca exista o mare apropiere, chiar o identitate de opinii in legatura cu necesitatea ca CETA sa primeasca votul pozitiv al PE cu conditia ca doua dintre subiectele sensibile, de factura diferita, dar care ar putea pune probleme la vot, sa fie rezolvate: problematica vanatorii de foci si cea a vizelor impuse de Canada cetatenilor a trei state membre: Cehia,Bulgaria si Romania. Pentru mine, in calitate de europarlamentar roman, problematica abolirii obligativitatii vizelor pentru cetatenii romani a fost esentiala.Am solicitat membrilor parlamentului federal explicatii cu privire la tratamentul diferentiat al cetatenilor romani fata de marea majoritate a celorlalti cetateni europeni si am invocat starea de frustrare pe care o resimt romanii obligati sa solicite vize pentru Canada.Am constatat ca noua lege a emigrarii recent adoptata in Canada este una care isi propune sa simplifice procedurile pentru cei ce solicita dreptul de sedere,ceea ce, mi s-a explicat, va avea fara indoiala, consecinte pozitive asupra reconsiderarii pozitiei Canadei fata de cetatenii romani aflati inca intr-o situatie de inegalitate fata de ceilalti europeni.”Imminently”deci “imminent”, a fost cuvantul folosit de senatorul federal David Tilson la intrebarea mea directa despre data la care Canda va aboli vizele pentru romani. Am satisfactia ca vocea Romaniei a fost sustinuta in cadrul acestei misiuni de vocea europeana si ca interesul romanesc de eliminare a vizelor este si unul european.Voi solicita grupului socialist sustinere pentru ca aceasta problema importanta pentru Romania sa fie rezolvata cat mai curand si sper ca si europarlamentarii romani membrii ai celorlalte grupuri politice sa fie solidari cu noi in rezovarea acestei probleme de maxim interes national.

Un proces castigat la CEDO

In urma cu cativa ani,pe cand eram deputat in Parlamentul Romaniei,am primit in audienta un cadru militar care reclama discriminarea de gen produsa de statutul cadrelor militare, care permitea numai femeilor militari sa beneficieze de concediul pentru cresterea copilului.Erau cazuri numeroase de barbati militari victime ale acestei dispozitii legale. L-am sfatuit sa invoce exceptia de neconstitutionalitate a textului, si,dupa un timp, Curtea Constitutionala a declarat dispozitia neconforma cu Constitutia Romaniei.Am facut o interpelare catre guvern, cerand modificarea textului in cauza,si,vazand ca nu se misca lucrurile, am formulat o initiativa legislativa prin care am obtinut modificarea statutului militarilor in sensul ca militarii (de ambe sexe) puteau beneficia de concediul pentru cresterea copilului. Intre timp am redevenit avocat si am fost solicitata sa apar un alt cadru militar care era victima a fostului text de lege si care decisese sa se adreseze CEDO ca urmare a pierderii procesului in fata judecatorilor nationali.A fost o munca laborioasa: nu numai ca a trebuit sa fac o analiza detaliata a tuturor deciziilor judecatoresti pronuntate in tara,dar a trebuit sa caut si sa gasesc jurisprudenta CEDO in materia discriminarii, a egalitatii in fata legii, sa construiec un esafodaj complex, solid si convingator in sprijinul solicitarii de daune materiale si morale in favoarea clientului meu. Am castigat,e drept nu in cuantumul cerut,dar mai important decat orice este faptul ca s-a facut dreptate. Iar pentru mine,satisfactia este si mai mare pentru ca victoria de la CEDO este finalul unui parcurs logic,perseverent,in care am folosit statutul de deputat pentru a consilia niste oameni care mi-au cerut sfatul,pentru a modifica o prevedere legala discriminatorie ca urmare a acestei activitati si, in final, de a-mi folosi cunostintele profesionale pentru a obtine o hotarare judecatoreasca reparatorie pentru un cetatean roman.

Intrebare adresata Comisiei Europene

In contextul publicarii recente a Comunicarii Comisiei referitoare la testele de stres in domeniul nuclear doresc sa intreb urmatoarele: Care sunt masurile concrete pe care Comisia Europeana le are in vedere pentru a controla securitatea centralelor nucleare aflate in apropierea granitelor Uniunii Europene? Care sunt masurile concrete pe care Comisia Europeana le propune pentru supravegherea si controlul securitatii depozitelor de deseuri radioactive, avand in vedere ca si aceste depozite pot fi afectate in urma unor evenimente naturale extreme? Care sunt masurile concrete prin care Comisia Europeana va determina proprietarii centralelor nucleare sa actioneze cu responsabilitate si transparenta in aplicarea recomandarilor Comisiei formulate în urma testelor de stres si totodata sa informeze populatia cu privire la actiunile concrete intreprinse si la riscurile potentiale existente? Minodora Cliveti,europarlamentar

Despre libera circulatie a romanilor in Marea Britanie

În 2012 s-au acumulat situaţiile aduse la cunoştinţa Ambasadei României la Londra care semnalau bariere administrative majore impuse de autorităţile britanice cetăţenilor români în cazul solicitării certificatelor de înregistrare în baza Directivei 2004/38/CE. Principalele deficienţe privesc reţinerea în original a documentelor de identitate a cetăţenilor români de către autorităţile britanice (UK Border Agency) şi termenul de procesare a solicitărilor de emitere a certificatelor de înregistrare care de regulă depăşeşte 7 luni, iar în unele cazuri durează 9 luni, în condiţiile în care pentru alţi cetăţeni UE termenul este o lună. Din cauza restricţiilor pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români de Marea Britanie până la 31 decembrie 2013, un număr redus de cetăţeni români sunt eligibili pentru emiterea unei autorizaţii de muncă, pentru a-şi exercita dreptul de şedere în calitate de lucrător. Poate Comisia Europeana sa ne informeze cu privire la masurile luate pentru clarificarea si solutionarea acestor situatii care reprezinta in mod clar o alterare a principiului liberei circulatii a persoanelor, principiu de baza al UE, inscris in Tratat si sustinut de Directiva 2004/38/CE ce priveste libera circulatie a cetatenilor UE si a membrilor lor de familie pe teritoriul statelor membre? Minodora Cliveti,europarlamentar

Declaratie scrisa adresata comisarei europene Reding

Doamna Comisar,



Ati afirmat ca in Romania a avut loc o lovitura de stat sau un 'puci parlamentar'.Lasand de o parte caracterul absurd al unei situatii in care un parlament ales in mod democratic intr-o tara membra UE ar ajunge sa comita un puci sau o lovitura de stat,de vreme ce el insusi este cea mai democratica forma de existenta a statului,ma adresez dvs. in calitate de comisar care patroneaza justitia europeana si va intreb:

-pe ce va bazati in momentul cand faceti asemenea afirmatii? Cunoasteti ca unul dintre principiile de baza ale justitiei mondiale este ' audiatur et altera pars', adica 'sa fie ascultata si cealalata parte' ori de cate ori se pregateste emiterea unei decizii?Daca da, si nu ma indoiesc ca da, de ce concluziile dvs sunt identice cu ale unei singure parti, adica cu cele ale presedintelui Basescu?

-orice afirmatie trebuie probata,spune un alt principiu de drept.Ce probe ati verificat pentru a va crea convingerea existentei unei lovituri de stat?

-sunteti pregatita sa va asumati cresterea sentimentelor antieuropene care se manifesta in Romania dupa ce romanii au luat act de declaratiile dvs?
Adevarul este ca in Romania 7,5 milioane de romani au dat o lovitura,nu statului, ci unui presedinte antidemocratic.

Minodora Cliveti, deputat european roman

Miercuri,13 sept 2012, Strasbourg,plenul Parlamentului European